Românii, campioni europeni la consumul de alcool

Conform unui raport recent al Eurostat, citat de un O.N.G. din România, Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor, românii se numără printre europenii cu cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor. Cu toate acestea, lipsesc nu doar centrele de tratament de specialitate, ci şi studiile menite să arate proporţia şi implicaţiile consumului excesiv de alcool.

Consum peste media europeană

Eurostat a făcut public zilele tre­cute un studiu legat de consumul de al­cool şi tutun în statele europene, studiu din care reiese că românii sunt printre cei mai mari consumatori de alcool din Europa, cu peste 18,5 litri pe an, faţă de aproape 15 litri – media din spaţiul european. În ceea ce priveşte consu­mul de băuturi alcoolice constant, în cantităţi mari, România ocupă locul al doilea pe plan european, după Irlanda.

În clasament urmează, mult după România, Germania şi Austria. Con­sumul cronic de alcool nominalizat de organizaţiile europene anti-alcoolism cu termenul de “binge drinking” este o formă episodică de consum excesiv şi reprezintă un factor de risc pentru sui­cid, se asociază cu deteriorarea rela­ţiilor sociale, accidente şi încălcarea legii în special, vandalism şi violenţă. De asemenea, conform datelor colec­tate la nivel european, acelaşi feno­men se asociază cu sexul neplanificat, neprotejat şi cu risc ridicat de sarcini nedorite şi infecţii cu HIV.

Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor, care citează datele statistice europene, susţine că în România la nivel naţional sunt aproximativ două milioane de per­soane care consumă alcool în exces. De asemenea, potrivit aceleiaşi orga­nizaţii, consumul excesiv de alcool este cauza unui număr foarte mare de afec­ţiuni medicale, de diverse tipuri. Con­form Alianţei pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor până la 20% dintre persoanele care se adre­sează unui medic de familie şi până la 40% dintre pacienţii secţiilor de medi­cină generală şi chirurgie, fără dife­renţe semnificative între specialităţi, „au consumul de alcool la originea ce­rerii de asistenţă medicală”.

Alte date statistice îngrijorătoare legate de consumul de alcool din Ro­mâ­nia se referă la faptul că, dintre per­soanele care ocupă funcţii mana­geriale, 28% consumă alcool peste limita admisă. În plus, limita legală a concentraţiei de alcool în sânge, per­misă de Codul Rutier, nu este ştiută de 76% dintre români.

Tot statistic, consumul abuziv de alcool se asociază, în România, cu 40% din crime şi 20% din cazurile de suicid, 40% din cazurile de înec, până la 70% din cazurile de violenţă în familie, 25% dintre decesele înregistrate la bărbaţii tineri (15 - 29 de ani), până la 60% din cazurile de viol, 30% din accidentele fatale prin cădere, 46% din arsurile accidentale, cu consecinţe fatale şi 25% din accidentele petrecute la locul de muncă.

Studiile generale pe populaţie legate de consumul de alcool lipsesc în Timiş

Din păcate, în momentul de faţă în România sunt foarte puţine demer­surile menite să evalueze amploarea şi consecinţele consumului de alcool. În Timiş, ca de altfel în aproape toate judeţele, nu există studii făcute pe eşantioane generale de populaţie care să documenteze fenomenul consumu­lui şi dependenţei de alcool.

Kalliope Silberberg, consilier medical la Biroul pentru Promovarea Sănătăţii, din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Timiş, spune că D.S.P. Timiş a efectuat ultimul studiu legat de consumul de alcool în anul 2009, însă s-a limitat doar la consumul de alcool la adolescenţi. Acest studiu a relevat că, pe lângă furmat, consumul este unul din factorii majori de risc la adolescenţii timişeni. “Cantităţile de alcool declarate ca şi consumate de cei intervievaţi sunt destul de mari, însă există totuşi şi un aspect pozitiv : majoritatea au declarat că în cazul lor consumul de alcool este unul ocazional, nu constant. Însă şi acesta, în timp, poate evolua în depen­denţă de alcool. Din păcate, la nivelul judeţului, nu avem încă un studiu legat de consumul de alcool la nivelul popu­laţiei generale”, mai spune Kalliope Silberberg.