La fel ca şi în cazul plăţii la gri a angajaţilor, cu o sumă înscrisă în cartea de muncă, şi o altă sumă încasată în realitate, dimensiunile fenomenului muncii suplimentare neplătite sunt greu de estimat de către instituţiile de resort ale statului, pentru că fenomenul este încurajat de o complicitate din partea victimei – angajatul forţat să muncească în plus pe aceiaşi bani. De frică să nu-şi piardă locul de muncă, foarte puţini români au depus în ultimul an reclamaţii legate de orele de muncă suplimentară neplătite, deşi reprezentanţii sindicatelor spun că aceste practici persistă.


66% din români fac ore suplimentare

Conform unui studiu realizat recent de către Institutul pentru Evaluare şi Strategie, în aproape două treimi din firmele din România se depăşeşte cu brio limita de 48 de ore de muncă pe săptămână, impusă în spaţiul european. Mai grav e că în peste 45% din cazuri munca suplimentară nu e e retribuită în niciun fel, fiind considerată de la sine înţeleasă de către patronat. Cu toate că majoritatea îşi dedică opt - nouă ore pe zi activităţilor de serviciu, 66% dintre angajaţi susţin că lucrează ore suplimentare, dintre care 55% lucrează atât în week-end, cât şi în timpul săptămânii, iar un cumul de 47% o fac des sau foarte des. „Absolvenţii de studii superioare tind să lucreze într-o măsură mai mare decât celelalte categorii, în cursul săptămânii, în timp ce persoanele cu studii primare contribuie în mai mare măsură la procentul celor care lucrează mai degrabă în week-end suplimentar. Cele mai disponibile categorii pentru a lucra des şi foarte des peste program sunt persoanele de vârstă medie (36 - 50 ani), angajaţii cu program flexibil şi cei care lucrează între cinci şi şapte ore în medie pe zi”, precizează evaluatorii I.R.E.S.
Deşi conform Codului Muncii munca suplimentară nu poate fi făcută împotriva voinţei salariatului, în peste 45% din cazuri programul suplimentar este impus de către patronat. Reprezentanţii Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie au făcut şi un top regional al muncii peste program susţinând că munca peste program voluntară este realizată în cea mai mare măsură de către moldoveni (66%) şi de către absolvenţii de studii superioare (75%). Potrivit aceluiaşi sondaj, locuitorii Transilvaniei şi ai Banatului îngroaşă rândurile celor care stau peste program doar atunci când acest lucru le este solicitat (33%). În plus, dintre cei care lucrează mai puţin de opt ore, peste 70% muncesc peste program în mod voluntar.
Sondajul I.R.E.S. reconfirmă concluziile unui studiu realizat de BestJobs şi dat publicităţii în octombrie 2009, în care se susţinea că, în contextul crizei şi al creşterii şomajului în România, tot mai mulţi angajaţi sunt nevoiţi să lucreze ore suplimentare, mulţi dintre ei fără a fi plătiţi în plus, pentru a-şi putea păstra locul de muncă.


Multinaţionalele şi firmele de IT, în vizorul inspectorilor de muncă

Ca răspuns la aceste cifre îngrijorătoare, Ministerul Muncii a precizat că orele suplimentare neplătite sau realizate forţat au constituit una dintre principalele teme de control, şi anul trecut, şi în acest an, pe piaţa muncii. Astfel, Ministerul Muncii susţine că în 2009 au fost sancţionaţi la nivel naţional 1.521 de angajaţi, pentru nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară, acordarea repausului săptămânal şi munca de noapte, valoarea totală a amenzilor date pentru nereguli de acest gen fiind de 2,2 milioane de lei, ceea ce înseamnă o medie a amenzii de 1.446 de lei – care sunt, probabil, bani de cafea de protocol pentru o zi în cazul unei multinaţionale mari. În urma controalelor continuate în acest an au fost sancţionaţi 631 de angajatori, cu suma totală de 678.000 de lei. Ministerul Muncii nominalizează şi domeniile direct vizate, unde se înregistrează adesea abateri legate de muncă suplimentară forţată sau neplătită : companiile naţionale şi multinaţionale de consultanţă, IT, audit. Cu toate acestea, liderii de sindicat zonali spun că şi în vestul ţării continuă practicile legate de munca suplimentară impusă şi neplătită. „Semnale în acest sens am primit în primul rând din sectorul de lohn. Se întâmplă frecvent ca o serie de firme care aduc materia primă din afara ţării şi folosesc mâna de lucru ieftină din România să aibă comenzi foarte mari, care trebuie onorate într-un timp foarte scurt. Şi atunci au loc tot felul de acţiuni heirupiste, în care unii lucrători muncesc şi 24 de ore continuu”, precizează Ştefan Gogoşanu, liderul judeţean al confederaţiei sindicale Cartel Alfa.