Taberele ilegale de romi din Franţa constituie şi la Sofia un subiect la fel de sensibil ca la Bucureşti. Deşi Bulgaria şi România, ambele candidate pentru integrarea, anul viitor, în Spaţiul Schengen, au mers de multe ori în tandem în ceea ce priveşte măsurile pregătitoare luate, în privinţa romilor nomazi au existat diferenţe sesizabile de abordare. Diplomaţia bulgară a fost când mai tolerantă, când mai dură în declaraţii, şi nu o dată autorităţile franceze, dar şi oficialii europeni au avut modalităţi diferite de negociere pe acest subiect cu bulgarii.


Nuanţări necesare de discurs

Diplomaţia bulgară a marşat în acest an, odată cu debutul scandalului repatrierii romilor din Franţa, pe o chestiune pe care România nu a pus accentul, deşi ar fi fost necesar. Astfel, diplomaţii bulgari au precizat de nenumărate ori că nu toţi romii puşi pe listele de repatriere provin din Bulgaria sau din România.
De altfel, ministrul bulgar de Interne, Ţvetan Ţvetanov, a menţionat că Bulgaria şi România colaborează pentru repatrierea romilor care au încălcat legislaţia franceză. “Colaborăm cu colegii noştri români pentru a-i repatria pe romii care au încălcat legea. Încercăm în prezent să stabilim câţi dintre ei sunt cetăţeni bulgari şi câţi români”, a subliniat ministrul bulgar, care a spus în acelaşi context că numărul exact al celor deţinuţi este încă necunoscut, dar că nu toţi sunt din Bulgaria sau România.
Precizarea a fost binevenită, în urma declaraţiilor ministrului francez de Interne, Brice Hortefeux, care declara în luna august că romii care comit delicte vor fi repatriaţi “aproape imediat, spre România şi Bulgaria”, ca şi cum acestea ar fi singurele ţări din care ar putea proveni romii infractori.


“Trenduri” în materie de imigraţie, stabilite de romii bulgari

În foarte multe cazuri, romii bulgari expatriaţi din Franţa au fost mult mai vehemenţi decât cei din România, protestând prin aproape toate mijloacele posibile împotriva măsurilor de expatriere.
Tot ei au fost cei care au evitat cu încăpăţânare întoarcerea acasă, cei aflaţi în pericol de expulzare din Franţa refugiindu-se în Italia. Primarul Romei, Gianni Alemanno, susţinea în urmă cu câteva săptămâni că numeroşi romi bulgari, care au părăsit Franţa în contextul expulzărilor, au ajuns la Roma şi avertiza că vor fi demolate peste 200 de minitabere de nomazi. “Va fi o viaţă grea pentru ultimii sosiţi, romii expulzaţi din Franţa, care deja sunt prezenţi pe teritoriul italian”, avertiza Gianni Alemanno, care sublinia că minitaberele ilegale nu trebuie să fie scopul pentru care romii vin la Roma.
Primarul Romei a anunţat că, în scurt timp, vor fi desfiinţate toate cele 201 minitabere de nomazi construite abuziv în Roma, în care locuiesc aproximativ 2.350 de persoane. “Maşinile cu numere de înmatriculare franceze vor fi oprite de forţele de ordine”, a avertizat Alemanno, care a mai spus că autorităţile italiene au un plan de închidere progresivă a taberelor ilegale, oferindu-le cazare tuturor persoanelor care au nevoie. “taberele unde există condiţii igienico-sanitare precare nu pot fi tolerate; sunt 150 - 200 de astfel de locaţii”, a precizat primarul Romei.
În acelaşi context, Gianni Alemanno a evidenţiat necesitatea unei strategii europene pentru gestionarea problemei romilor. “Voi cere ca Uniunii Europene să îi fie prezentat un plan complex pentru controlul fluxurilor de romi şi îmbunătăţirea condiţiilor acestora”, a declarat primarul Romei. De altfel, în condiţiile în care mulţi dintre romii evacuaţi din Franţa au venit în Italia, autorităţile italiene au criticat expulzarea în masă a romilor, susţinând că ar trebui expulzaţi doar imigranţii care comit infracţiuni. “Mă opun expulzării masive a romilor şi nomazilor, cum s-a întâmplat în Franţa, unde s-a făcut mult zgomot pentru nimic. Noi considerăm că trebuie expulzaţi cei care comit infracţiuni, fără a avea toleranţa pe care a avut-o Walter Veltroni, fostul primar al Romei. Pe cât de mult respect am faţă de un rom care doreşte să se integreze, pe atât de mult doresc să îl expulzez în cazul în care comite infracţiuni”, a mai declarat Gianni Alemanno.


Expulzaţii, trataţi cu discreţie

Încă de la sfârşitul lunii august, când în Bulgaria au început să vină primele transporturi de cetăţeni bulgari expulzaţi din Franţa, autorităţile de la Sofia au reacţionat foarte prompt în privinţa felului în care era mediatizat, în presa vest-europeană, acest proces.
În acest context s-a precizat că o bună parte dintre imigranţii repatriaţi în ultimele săptămâni de Franţa în Bulgaria, sunt etnici turci, nu romi, aşa cum s-a precizat, în mod eronat, în presa franceză. De asemenea, autorităţile bulgare au afirmat că refuză să dea publicităţii numele persoanelor din aceste grupuri de cetăţeni repatriaţi.
“Cu excepţia încălcării administrative a perioadei de şedere, aceste persoane nu au comis altă infracţiune şi nu avem nici un motiv să le dezvăluim numele”, au declarat reprezentanţii Poliţiei bulgare.


Tranzit francezo-belgian al romilor bulgari

Pe parcursul lunii septembrie, romii bulgari aflaţi în pericol de expulzare din Franţa au găsit o modalitate inedită de a protesta împotriva acestei măsuri iniţiate de autorităţile franceze : au trecut voluntar frontiera dintre Franţa şi Belgia, revenind pe teritoriul francez după câteva minute, într-o acţiune menită să demonstreze, potrivit organizatorilor, absurditatea Guvernului francez.
Protestul inedit a fost organizat de doi avocaţi specializaţi în drepturile imigranţilor. “Acţiunea vizează să demonstreze absurditatea politicii Guvernului francez faţă de romi”, au explicat avocaţii Clement Norbert şi Antoine Berthe. Romii au pus în aplicare ordinul de expulzare, care astfel a devenit nul, după care au putut reveni în mod legal pe teritoriul francez, în calitate de cetăţeni europeni. Statut care le conferă şi dreptul de a rămâne în orice stat comunitar trei luni, fără a-şi justifica activitatea. Abia după acest interval, trebuie să aibă locuri de muncă sau să justifice resursele.
“Plimbarea în Belgia are rolul de a evidenţia actuala politică a imigraţiei. Trebuie să încetăm exerciţiile de comunicare şi să ne ocupăm de oameni”, a declarat avocatul Antoine Berthe.


Declaraţii împăciuitoare din partea Comisiei Europene

După ce, pe parcursul primelor săptămâni în care s-au derulat activităţi de expatriere a romilor bulgari, au existat reacţii virulente din partea unor oameni politici bulgari, la mijlocul lunii trecute autorităţile bulgare au decis să adopte o atitudine ceva mai împăciuitoare. Astfel, şeful Guvernului bulgar, Boiko Borisov, a declarat că nu are “nicio problemă cu Franţa” pe tema romilor, plasându-se astfel în opoziţie faţă de preşedintele Gheorghi Părvanov. “Suntem categorici în ceea ce priveşte faptul că orice persoană are drepturi. Totuşi, nu vreau să intrăm în această dezbatere, pentru că nu avem nicio problemă. Franţa confirmă ea însăşi că nu are nicio problemă cu Bulgaria”, a declarat Borisov.
Cu doar câteva zile înainte preşedintele Gheorghi Părvanov criticase Franţa pentru repatrierile de romi bulgari şi români, măsură considerată “decalată de valorile europene”.
“Dacă există persoane care au încălcat legea, această informaţie trebuie făcută publică, dar nu trebuie în niciun caz evocată o culpabilitate pe o bază etnică”, a mai spus preşedintele bulgar.
Executivul de la Sofia a evitat, însă, orice comentariu pe acest subiect, sugerând că repatrierile îi vizau mai ales pe romii români.“Nu trebuie să ne punem în aceeaşi oală cu alte state care au o problemă", a spus premierul Boiko Borisov, făcând aluzie la România.
Potrivit Ambasadei Franţei la Sofia, peste 100 de romi bulgari au fost repatriaţi începând din luna iulie. Este vorba fie despre expulzări de persoane care au comis un delict, fie de repatrieri “voluntare” de persoane care au primit un ajutor de 300 de euro ca şi în cazul romilor provenind din România. Această atitudine, oarecum împăciuitoare, a fost pusă de presa bulgară în legătură cu apropiata aderare a Bulgariei la Spaţiul Schengen. De altfel, întrebat în legătură cu această perspectivă, premierul bulgar a ţinut să facă o distincţie între Bulgaria şi România. “Multe ţări au interesul ca noi să fim în tandem cu România, dar în acest caz nu suntem. Bulgaria are drumul său, îşi respectă cu stricteţe angajamentele şi sperăm să intrăm în Schengen la mijlocul anului viitor”, a mai declarat Boiko Borisov.  Poate şi ca un răspuns la aceste declaraţii, Comisia Europeană a reiterat că problema etnicilor romi din Franţa provenind din Bulgaria şi România nu are legătură cu aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen. Această declaraţie a fost făcută de purtătorul de cuvânt al C.E., Michele Cercone, potrivit căruia condiţiile de aderare sunt clare şi nu au nicio legătură cu problema romilor.
Speculaţii pe această temă au apărut după măsurile de expulzare a romilor români şi bulgari şi după ce unii oficiali francezi au sugerat că ar putea să nu sprijine includerea celor două state membre în spaţiul Schengen, prevăzută să aibă loc la începutul anului 2011.