Romii repatriaţi, problemă fără soluţii şi fără sfârşit

Pe parcursul acestui an, cu o frecvenţă regulată, la Aeroportul Timişoara au aterizat curse charter cu romi repatriaţi atraşi de prima de repatriere. Şi aceasta pentru că, în pofida crizei, Franţa a majorat această sumă. Peste 600 de romi repatriaţi au fost aduşi în acest an la Timişoara şi, probabil, o bună parte s-au reîntors rapid în Franţa. Ministerul Administraţiei şi Internelor susţine că nici nu-i contabilizează, nici nu le poate impune să rămână în ţară, neavând pârghii legale în acest sens. Subiectul nu pare unul de foarte mare interes nici pentru Ambasada Franţei în România.

Timişoara, punct de debarcare

Luna decembrie, ca şi luna premer­gătoare sărbătorilor pascale, este o perioadă în care, la Timişoara cel puţin, nu au lipsit cursele cu romi repatriaţi. Şi asta pentru că mulţi romi “rezidenţi temporar” în Franţa preferă să se în­toarcă acasă pe banii statului francez.

La sfârşitul săptămânii trecute, o cursă charter cu 180 de romi repa­triaţi, care venea de la Paris şi trebuia să aterizeze pe Aeroportul Otopeni, a fost redirecţionată către Aeroportul Inter­naţional din Timişoara, din cauza ce­ţii. Ca de obicei, la sosirea pe Aero­portul din Timişoara, romii au declarat că s-au întors de bună voie în România după ce au primit de la autorităţile franceze 100 de euro pentru fiecare co­pil şi 300 de euro pentru fiecare adult care a semnat un act prin care se obliga că nu se va mai întoarce în Franţa. Aceste acte au însă un carac­ter pur formal, pentru că ele nu pot fi însoţite de niciun fel de interdicţii sau sancţiuni, atâta vreme cât este garan­tat dreptul la liberă circulaţie.

Ca de obicei, de la aeroport, au fost preluaţi gratuit de autobuze şi duşi la Gara de Nord, din Timişoara, de unde şi-au continuat călătoria către locali­tă­ţile de domiciliu. Un aspect interesant este că de această dată statul român nu le-a mai sponsorizat călătoria spre lo­calităţile din care provin.“Majori­tatea erau din Muntenia şi Oltenia, de pe lângă Bucureşti, din Vâlcea. Statul nu le-a asigurat contravaloarea bilete­lor, pe care au trebuit să şi le cumpere singuri”, declară comisarul-şef Dan Peteri, purtătorul de cuvânt al Poliţiei T.F. Timişoara.

Peste 600 de romi repatriaţi, la Timişoara, în acest an

Cumulată, cifra romilor repatriaţi din Franţa, aduşi în acest an la Timi­şoara, este destul de mare. Dan Peteri  estimează că este vorba despre mai mult de 600 de cetăţeni romi. Numărul romilor repatriaţi în România este des­tul de mare şi pentru că statul francez a majorat sumele plătite ca primă de repatriere. Dacă până acum prima de întoarcere în ţară era de 150 de euro, în prezent valoarea ei este dublată. 

Cifra este în creştere de la an la an, ceea ce înseamnă că politicile de re­patriere nu au avut efect benefic. Un calcul simplu arată că doar pentru trans­portul şi prima de repatriere a romilor timişeni, statul francez a cheltuit, în 2009, 2010 şi 2011, peste două milioane de euro. Din păcate, banii par să fie irosiţi, întrucât aceiaşi ţigani repatriaţi pleacă înapoi în Franţa, după ce îşi revăd rudele de acasă. De altfel, chiar autorităţile franceze recunosc că din cei circa 8.000 de romi care au fost repa­triaţi în România anul trecut, aproape două treimi au revenit în Franţa.

TIMPOLISa solicitat Ambasadei Franţei să precizeze dacă impune re­stricţii în ceea ce priveşte acordarea acestor prime de repatriere, în aşa fel încât aceste ajutoare să nu fie acor­da­te aceloraşi persoane, care să facă na­veta Timişoara - Paris şi retur. Repre­zentanţii Ambasadei au refuzat însă să răspundă, prevalându-se de faptul că legea liberului acces la informaţii pu­blice, în baza căreia am solicitat aces­te date, nu se aplică reprezentanţelor diplomatice.

Pe lângă banii primiţi de la statul francez de romii repatriaţi, în Timiş s-a constatat că au existat, conform Pre­fecturii, destul de multe cazuri în care persoane de etnie romă au încasat ile­gal sume de la Statul român, ca ajutor social, deşi nu stăteau în ţară. Rudele le încasau ajutoarele sociale, sub di­verse pretexte, spunând că titularul este blonav, nu se poate deplasa sau e plecat temporar din localitate. În acest fel, conform autorităţilor, sume destul de mari au fost acordate de Statul ro­mân, în mod nelegal, unor persoane din Timiş, cu preponderenţă romi, ca­re au stat ani de zile peste hotare.

Din motive greu de înţeles, autori­tăţile franceze au decis să nu mai cola­boreze direct cu autorităţile române pe subiectul repatrierilor, preferând intermedierea unor O.N.G.-uri specia­li­zate pe reinserţie şi reintegrare, ca­re primesc sume deloc mici pentru efor­turile lor. Foarte interesant este faptul că, pe lângă această colaborare făcută prin intermediul O.N.G.-urilor, mai nou autorităţile române care trebuie să se ocupe de gestionarea şi organizarea preluării acestor romi repatriaţi nu mai sunt notificate cu câteva zile înainte de repatriere, cum era normal, ci pe ulti­ma sută de metri, când, oricum, nu se prea mai poate acţiona în vreun fel în cazul în care există reticenţe legate de acceptarea repatrierii. “În ultima pe­rioadă am fost mereu anunţaţi în ulti­mul moment că urmează să sosească la Aeroportul Timişoara o cursă cu romi repatriaţi. De obicei, suntem no­tificaţi pentru a se putea mobiliza în zonă forţe de Poliţie şi Jandarmerie, ca să nu fie niciun fel de incidente sau probleme”, ne-a declarat Zoltan Ma­rossy, subprefectul judeţului Timiş.

M.A.I. nu are pârghii legale să controleze repatrierile plătite

Din cauza numărului mare de romi repatriaţi, cu precădere în Timişoara şi Bucureşti, M.A.I. a fost interpelat de cu­rând pe această temă de mai mulţi parlamentari. Răspunsul oferit de mi­nistrul Traian Igaş (foto) nu vine să lămurească lucrurile, ci mai degrabă dă impresia că fenomenul în sine nu poate fi ţinut sub control. “România, în cali­tate de stat membru al U.E., nu poate lua măsuri de restrângere a dreptului la libera circulaţie a persoanelor, decât în conformitate cu prevederile legislaţiei europene. Cetăţenilor români care în­deplinesc condiţiile prevăzute de lege le este garantat dreptul de a călători în străinătate, de a emigra şi de a reveni oricând în ţară. La acest moment nu există pârghiile legale prin care Statul român să poată împiedica cetăţenii români, indiferent de etnia lor, să cir­cule liber pe teritoriul statelor membre ale U.E.”, a precizat Traian Igaş.

Totodată, ministrul de Interne a recunoscut oficial că numărul re­pa­triaţi voluntar din Franţa este în creş­tere. Dacă anul trecut au fost re­patriaţi aproximativ 4.700 de romi, în acest an totalul acestora a depăşit 5.000.

Imposibila reintegrare

În ultimii ani, pentru a-i face să re­nunţe să se mai întoarcă în Franţa, Sta­tul francez a fost dispus să le finan­ţeze repatriaţilor mici afaceri, cum ar fi în­fiinţarea unor microferme, pentru care fiecare repatriat primea o sumă de in­vestiţie de până la 3.660 de euro. Acest sprijin, propus de Franţa prin interme­diul Agenţiei Naţionale pentru Primirea Străinilor şi Migraţie, a fost iniţiat în 1999 şi menţinut şi după in­trarea Ro­mâ­niei în U.E. Au fost astfel finanţate pro­iecte de creştere a oilor şi caprelor, de co­merţ alimentar sau comerţ cu îmbrăcăminte.

Lucrurile nu au decurs însă după cum se aşteptau francezii, iar toţi banii investiţi în proiectele acelor romi au fost inutili, majoritatea micilor “fer­mieri” întorcându-se în Franţa imediat după ce au vândut ori au mâncat anima­lele. O situaţie de acest gen s-a întâm­plat în Cărpiniş. După ce au primit ani­malele, ţiganii le-au sacrificat şi le-au vândut, invocând faptul că autorităţile franceze nu le-au asigurat şi hrană pen­tru creşterea lor. Situaţii similare au mai fost semnalate la Periam, Denta, Grăniceri şi Checea.

Ca şi în situaţia primelor de repa­trie­re, nici în cazul acestor ajutoare pentru înfiinţarea de microferme nu a existat un contract clar între benefi­cia­rii măsu­rilor de sprijin, astfel că romii nu au pu­tut fi traşi la răspundere. Nici autorită­ţile române nu s-au descurcat cu mult mai bine cu programele de re­integrare. Statisticile Ministerului Mun­cii arată că, inclusiv prin subvenţiona­rea locurilor de muncă, prin Progra­mul de Ocupare a Forţei de Muncă, nu a reuşit să obţină în acest an în Ti­miş, locuri de muncă de­cât pentru apro­ximativ 300 de cetăţeni romi, faţă de numărul total al şomerilor de etnie romă, care e de ordinul miilor.  În plus, din cauza participării sub aşteptări din anii precedenţi, s-a decis ca Târgul de Forţă de Muncă destinat ocupării per­soanelor de etnie romă din vestul ţării să nu mai fie organizat în Timiş, ci într-unul din judeţele limitrofe.