Deşi Franţa a anunţat că începe de joi expulzarea romilor către România şi Bulgaria, în Timiş, miercuri nu se ştia nimic oficial cu privire la numărul exact de repatriaţi care vor fi aduşi în vestul ţării. Reprezentanţii Asociaţiei „Generaţia Tânără”, care s-a ocupat de o serie de programe de reintegrare a romilor repatriaţi în vestul ţării, susţin că în această lună e programată repatrierea a două grupuri masive de romi. Deja în unele publicaţii franceze Timişoara apare indicată ca locaţia din care provin cei mai mulţi dintre ţiganii ce urmează a fi repatriaţi.


Nu vor mai fi curse speciale pentru romii repatriaţi

După cum au anunţat autorităţile franceze, joi încep primele expulzări ale romilor aflaţi ilegal în Franţa către ţările lor de origine. Potrivit datelor oferite publicităţii până miercuri, au fost demolate până în prezent 51 de tabere instalate ilegal, peste 700 de romi urmând să se întoarcă în localităţile de origine până la sfârşitul lunii august.
În completarea acestor măsuri, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a anunţat că va retrage naţionalitatea franceză unora dintre infractorii de origine străină, printre primii vizaţi fiind romii de origine română care au încălcat legea în Franţa.
Ministrul francez al Imigraţiei, Eric Besson, a declarat că nu va mai continua strategia de repatriere a romilor prin zboruri speciale şi că persoanele expulzate pot reveni în Franţa, neexistând pârghiile legale pentru a le interzice acest lucru. S-a insistat în acest sens pe ideea că nu va fi vorba de expulzări colective, ci de expulzări individuale.


În Timiş nu s-au avansat încă cifre oficiale

Dacă până acum Prefectura Timiş era prima notificată în ceea ce priveşte transporturile de romi repatriaţi din Franţa, acest lucru nu s-a mai întâmplat acum. „Aş zice că, din fericire, nu mai suntem noi contactaţi, autorităţile franceze hotărând să lucreze direct cu o serie de O.N.G.-uri specializate de pe plan local. Prefectura Timiş nu a fost notificată”, ne-a declarat subprefectul Zoltan Marossy.
Oficial, nu se ştia nimic, miercuri, nici la Poliţia Transporturi Timişoara, unde adjunctul şefului Secţiei, comisarul-şef Eugen Iercu, spune că nu au venit niciun fel de notificări prealabile. „De obicei, eram anunţaţi cu cel puţin o zi sau două înainte. Trebuia să îi preluăm, să îi ducem la gară, pentru a ne asigura că ajung în localităţile lor de origine. Ce vreau să spun e că la ultimele transporturi, cam aceleaşi figuri apăreau – romi din Chevereş, din Secaş, care deja ne ştiau şi ne salutau. Mulţi şi spuneau că au venit doar de sărbători şi pleacă imediat înapoi. Veneau practic să-şi vadă rudele, pe banii statului francez, care le plătea avionul şi le dădea şi acele prime de repatriere de 300 de euro pentru adulţi şi 100 de euro pentru fiecare copil. În aceste condiţii, e de înţeles de ce, la aceste transporturi de romi repatriaţi, apăreau aceleaşi personaje”.
Nici la Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” Timişoara nu apăruseră miercuri informaţii sigure legate de romii repatriaţi. „Din semnalele apărute până în prezent, nu vor mai fi zboruri speciale, romii repatriaţi urmând a fi aduşi cu zboruri normale”, preciza Nicoleta Trifan, purtător de cuvânt al Aeroportului Timişoara.


Două grupuri masive, repatriate în august

Asociaţia „Generaţia Tânără”, care s-a ocupat, prin parteneriatul încheiat cu autorităţile franceze, de procesul de repatriere şi reintegrare a romilor din Timiş nu a primit nici ea cifre certe cu privire la romii repatriaţi în judeţ. „Deocamdată, nu ni s-a spus nimic sigur în acest sens. După 19 s-a anunţat, însă, că va începe acest proces, iar în luna august se aşteaptă repatrierea a două grupuri mari. Televiziunile franceze sunt deja foarte interesate de acest proces. La transporturile anterioare, mulţi au fost aduşi la Timişoara, însă erau de fapt din toată ţara”, spunea, miercuri, Mariana Petersel, preşedintele Asociaţiei „Generaţia Tânără”.
Întrebată dacă o parte din romii repatriaţi s-au reîntors în Franţa, Mariana Petersel ne-a declarat : „Trebuie să se înţeleagă că o bună parte dintre ei sunt nomazi. Aşa au fost şi pe vremea lui Ceauşescu. Acest lucru nu se poate schimba peste noapte. Unii dintre ei sunt foarte cumsecade, merită să lucrezi cu ei. Încercăm să schimbăm lucrurile măcar în privinţa copiilor, să le schimbăm formarea iniţială, să le creăm perspective. Ideea e că francezii nu sunt împotriva acestui fenomen, în condiţiile în care romii se întorc legal, cu viză de şedere, cu drept de muncă, şi aşa mai departe, şi nu să comită fapte antisociale”.


Timişoara, prezentată de presa franceză drept „cartier general”

În ultima perioadă s-au înmulţit articolele din presa franceză care, din cauza romilor provenind din Banat, care şi-au instalat tabăra sub Autostrada 86, în zona Choisy-le-Roi, prezintă Timişoara ca un „cartier general” al romilor repatriaţi.
Postul francez de televiziune France 24 a dedicat acestor romi un amplu reportaj, semnat de Perrine Mouterde, în care se precizează : „Cei 70 de romi sunt toţi originari din Timişoara şi au fost expluzaţi din tabăra lor situată sub autostrada A86”.
Ziarul Le Parisien scrie, la rândul său : “Cele 35 de familii, cele mai multe provenind din regiunea Timişoarei, din România, şi-au instalat corturile dedesubtul Autostrăzii 86. Condiţiile de trai sunt mizere. Sub banda autostrăzii, 24 de copii sunt nevoiţi să suporte toată ziua curenţii de aer puternici şi zgomotul maşinilor care trec pe deasupra capetelor lor, şi care i-ar putea surzi. «Cei cinci copii ai mei, deşi sunt foarte mici, au toţi probleme respiratorii. Dar, oricum, ne e mai bine aici decât în România. Nu ne mai întoarcem», spune Angelica, una dintre femeile de origine romă din tabără situată sub autostrada 86”, titrează publicaţia franceză.


„Romii-fermieri”, un program eşuat în mare parte în Timiş

Începând cu 2006, autorităţile franceze au dezvoltat şi în Timiş un program de reintegrare a romilor repatriaţi, în privinţa cărora a existat intenţia de a fi reconvertiţi în fermieri, fiindu-le repartizate animale domestice pentru demararea unor micro-ferme. Acest lucru s-a întâmplat la Cărpiniş, Sacoşu Turcesc, Chevereşu Mare, Uliuc şi Berini.
„Nici unul nu cred că mai are animalele primite. Nici măcar nu cred că au încercat să trăiască de pe urma creşterii animalelor. Le-au lichidat rapid, majoritatea au spus că animalele au murit, însă în foarte multe cazuri respectivele animale au fost deja vândute. Iar beneficiarii acestui program s-au reîntors în Franţa”, spune Ioan Sima, primarul comunei Cărpiniş.
„Ne aşteptăm ca în perioada următoare să se întoarcă romi repatriaţi la noi din zonă. Despre cei care au primit animale, ce să vă spun? Nici unul nu cred că le mai au, le-au vândut. Oricum, nu s-au ocupat ,de la început, de ele. Le-au tăiat, le-au vândut şi s-au dus din nou în Franţa”, declară, la rândul său, viceprimarul din Chevereşu Mare, Gheorghe Husariu.
Reprezentanţii Asociaţiei „Generaţia Tânără” spun însă că acest program de reintegrare prin transformare a romilor nomazi în fermieri a avut şi succes în destule cazuri. „Prima dată când a început programul, prin 2007, într-adevăr se desfăşura oarecum haotic. Între timp au apărut norme, s-au făcut documentaţii mult mai serioase, în aşa fel încât o persoană să nu poată beneficia de mai multe ori de acest program. Acum, toţi cei care se întorc sunt înscrişi în baze de date de către autorităţile franceze, tocmai pentru a nu se mai acorda aceleaşi măsuri de protecţie şi reintegrare de mai multe ori aceloraşi persoane”, afirmă Mariana Petersel.