|
Agerpres:
editia 6 - 8 februarie 2012
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail
![]() -9°C Umiditate:85% Viteza vantului:11 KMH Vizibilitate:5 km 4.342 3.3295U.e.nciclopedia | 12 - 15 august 2010 | Sorin OLARU
Rwanda are un mediu de afaceri mai prietenos decât RomâniaEuropa de Est, încurajată să se îndepărteze de modelul birocratic sovieticCotaţi bine la timpul necesar înfiinţării unui S.R.L. Pentru că investitorii străini pot înfiinţa o societate cu răspundere limitată în 11 zile, procesul respectiv necesitând doar şapte etape, România e cotată bine, raportat la spaţiul european, în studiul Băncii Mondiale legat de uşurinţa cu care se poate pătrunde, ca investitor străin, pe unele pieţe. Astfel, pentru a înfiinţa o firmă, investitorii străini trebuie să aştepte minimum 20 de zile în Bulgaria, 18 zile în Cehia şi 33 de zile în Polonia. Totuşi, Bulgaria stă mai bine decât România la numărul de proceduri birocratice necesare pentru înfiinţarea unei firme – doar cinci. „Înfiinţarea unei societăţi cu capital străin în România are loc puţin mai repede decât media regională, dar mult mai rapid decât media globală”, se mai arată în raportul Băncii Mondiale. Media europeană pentru înfiinţarea unei societăţi cu capital străin este, conform specialiştilor Băncii Mondiale, de 22 de zile şi opt proceduri, în timp ce la nivel global este nevoie de 42 de zile şi zece proceduri. Sub media europeană se încadrează, de exemplu, Canada, unde e nevoie de doar o săptămână pentru înfiinţarea unei firme de către un cetăţean străin, explicaţia fiind deschiderea manifestată în această zonă atât spre afacerile cu capital străin, cât şi spre încurajarea emigranţilor să vină în regiune pentru a-şi găsi un loc de muncă, zona stând în continuare prost în ceea ce priveşte populaţia, raportată la kilometru pătrat. În mod surprinzător, potrivit Băncii Mondiale, un mediu de afaceri mult mai prietenos decât cel românesc, şi în general decât cel european, e cel al Rwandei, unde în doar patru zile un străin îşi poate înfiinţa o firmă, reducerea birocraţiei aferente şi a formalităţilor fiind, probabil, o strategie de atragere în zonă a investiţiilor. În ceea ce priveşte zona Europei de Est, experţii Băncii Mondiale estimează că e salutară încercarea de „desovietizare” a administraţiei, prin reducerea birocraţiei. „Europa de Est a ieşit din sistemul economic sovietic şi a deschis spaţii mari pentru investitorii străini. În plus, acordurile economice semnate cu Uniunea Europeană şi aderarea la structurile comunitare au dus la o simplificare şi eficientizare a procedurilor şi au accelerat reformele economice”, spune Pierre Guislain, unul dintre autorii raportului realizat de Banca Mondială. Străinii, încurajaţi să-şi cumpere pământ în România Conform aceluiaşi raport al Băncii Mondiale, în România procedurile de înfiinţare a unei filiale a unei companii străine e îngreunată de faptul că respectiva companie trebuie să-şi legalizeze şi să-şi traducă documentele. Potrivit Băncii Mondiale, legislaţia din România încurajează companiile străine care vor să-şi construiască un sediu în România să cumpere terenul pe care este amplasată clădirea respectivă. „În România, închirierea terenurilor nu este o opţiune pentru companiile care doresc să ridice construcţii pe terenuri. Reglementările române privind construcţiile impun ca orice persoană care solicită autorizaţie de construcţie să aibă un interes imobiliar, spre deosebire de un drept personal, cum ar fi o arendă, asupra terenului menţionat. Din acest motiv, cel mai adesea, companiile străine cumpără teren”, se precizează în raportul Băncii Mondiale. Şi în vestul ţării, cetăţenii străini sunt „vinovaţi” pentru foarte multe dintre tranzacţiile cu terenuri, în special în comunele apropiate Timişoarei. În ultimele luni, în pofida crizei, s-a continuat să se scoată teren din circuitul agricol, în jurul Timişoarei, pentru construirea unor hale industriale, în spatele acestor tranzacţii stând, de cele mai multe ori, investitori străini. „În primele şase luni ale acestui an am avut 297 de solicitări de scoatere de terenuri din circuitul agricol. Anul trecut au fost în total 532. Dacă aceste operaţiuni vor continua în 2010 în acelaşi ritm, vor fi mai multe ca anul trecut. Cele mai multe solicitări s-au înregistrat în zona Giarmata – 56 de hectare şi Sânandrei”, ne-a declarat Monica Ivan, consilier de relaţii cu presa al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş. |