Pe motiv că băncile se numără printre principalii vinovaţi pentru actuala criză financiară şi economică, o serie de europarlamentari au propus în acest an o limitare, o plafonare a salariilor date în sistemul bancar. Deşi această iniţiativă are un număr destul de mare de adepţi, rămâne de văzut cum va fi pusă în practică, pentru că o intervenţie a statului în politicile de salarizare din mediul privat ar putea fi interpretată ca fiind un act abuziv.


Un raport cu concluzii şocante

Potrivit eurodeputatului Arlene McCarthy, care a redactat raportul Parlamentului European privind salarizarea şi bonusurile salariale ale bancherilor, riscurile excesive pe care şi le-au asumat multe bănci din spaţiul european reprezintă unul dintre motivele izbucnirii actualei crize economice în statele comunitare. Potrivit acestui raport, multe Guverne vest-europene au fost nevoite să ajute băncile cu miliarde de euro provenite de la contribuabili, iar marii bancheri, cu venituri mari, au rămas în acest timp departe de atenţia publicului.
De aceea se vrea ca Parlamentul European să iniţieze o reglementare mai strictă a bonusurilor salariale din sistemul bancar, pentru evitarea unor crize viitoare. „Înaintea crizei, băncile plăteau bonusuri conform profiturilor : cu cât riscul era mai mare, cu atât creştea beneficiul potenţial şi, prin urmare, bonusul. Criza a arătat că aceste investiţii au determinat pierderi devastatoare pentru bănci, ce au fost salvate cu banii contribuabililor după ce personalul băncilor deja dispăruse cu bonusurile primite“, a declarat raportorul Arlene McCarthy.  Tocmai de aceea, noile reguli propuse privind bonusurile din sistemul bancar sunt percepute ca fiind cele mai stricte din lume. Dacă Guvernele europene vor fi de acord cu propunerile Parlamentului European, din ianuarie 2011 bancherii vor putea încasa doar 30% din bonusuri (20% pentru bonusurile foarte mari). O parte substanţială, între 40% şi 60%, din bonus este amânată pentru o perioadă de cel puţin trei - cinci ani şi este adaptată la natura activităţilor comerciale, la riscurile aferente acestora şi la activităţile angajatului în cauză. În plus, cel puţin 50% din totalul sumei trebuie să fie plătită sub formă de acţiuni.
Eurodeputata Arlene McCarthy consideră că acest nou regulament-cadru privind bonusurile salariale în sistemul bancar reprezintă prima lege majoră în domeniul reglementării activităţii bancare în contextul crizei financiare. „Suntem fermi cerând schimbarea culturii bonusurilor pentru că ar fi obscen să permitem continuarea acordării acestora în momentul în care guvernele impun cetăţenilor un program de austeritate ce include reducerea salariilor în sectorul public“, a declarat McCarthy.


B.N.R. nu are, deocamdată, nicio intenţie în acest sens

Salariile acordate în sistemul bancar rămân o necunoscută pentru Banca Naţională. O serie de portaluri de recrutare de forţă de muncă, cum e bestjobs.ro, au publicat aşa-numite topuri ale salariilor, bazate pe declaraţiile celor care sunt de acord să intre în acest clasament. Astfel, pentru zona de vest a ţării, cel mai mare salariu acordat în sectorul bancar este, potrivit acestui portal, cel de director al departamentului juridic, cu o medie de 4.100 de euro. Urmează, tot în sectorul bancar, postul de director IT, cu 3.000 de euro, director de marketing, cu 2.900 de euro, şi director de strategie, cu 2.500 de euro.
„La Banca Naţională nu s-a discutat, deocamdată, nici măcar la nivel de principiu de o iniţiativă de monitorizare a salariilor din sectorul bancar. Nu am auzit până acum nimic în acest sens”, spune Mugur Şteţ, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României.