Există o tradiţie în sistemul bugetar, legată de neglijarea sau uitarea oricărei indicaţii venite de pe plan central care nu e însoţită de un act normativ aferent, care să prevadă şi sancţiuni pentru neîndeplinirea sarciunilor trasate. Aşa s-a întâmplat şi în urma solicitării făcute de Preşedinte şi Primul- ministru ca ministerele, dar şi instituţiile subordonate să-şi facă publice listele salariilor, pentru a nu se mai isca discuţii legate de cuantumul „nesimţit” al unor retribuţii în aparatul de stat. Deşi în prima fază majoritatea structurilor
s-au conformat, obligaţia a fost uitată rapid, unele renunţând la publicarea acestor liste după prima lună, altele scoţând cu totul rubrica respectivă de pe site-ul propriu.


Revenirea la anormalitate

Două sau trei luni, cam atât a ţinut pentru ministere, dar şi pentru multe dintre in­stituţiile publice subordonate, angajamentul luat de a-şi pu­blica pe site-urile proprii lista cu salariile încasate de per­so­nalul propriu.

După ce anul trecut pre­şe­dintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc au solici­tat „desecretizarea” listei de salarii la toate instituţiile, „mi­nunea” a durat doar timp de două sau trei actualizări ale res­pectivelor state de plată. Lucrurile au luat-o razna de la nivel central, unde în prezent, dintre toate ministerele, doar două mai respectă angajamen­tul de publicare lunară a listei de salarii – Ministerul Învă­ţământului şi Ministerul Sănă­tăţii. Restul au făcut uitate promisiunile, iar lista salariilor a ajuns iar la secret, veniturile salariale ale angajaţilor din sistemul bugetar putând fi doar deduse din câştigul sala­rial anual publicat la rubrica aferentă, în declaraţiile de avere. Aceasta în cazul fericit în care declaraţiile de avere puse pe site nu sunt doar cele ale şefilor sau nu au rămas şi ele cu completarea în urmă, pe la anul 2007 sau 2008, ori nu au fost completate în bătaie de joc. Evident, când angaja­mentele luate la nivel central nu se respectă nici în primul eşantion instituţional, nu se pot avea prea multe pretenţii la nivel local.


Liste cu salarii neactualizate sau imposibil de găsit

Puţine sunt instituţiile de pe plan local care au reuşit să-şi actualizeze listele de salarii publicate pe site până în 2011. Una dintre ele este Prefec­tura, însă din lista enumerată lipsesc funcţiile aferente sala­riilor, aşa că se poate remarca faptul că, dacă salariul cel mai mare declarat este de 5.389 de lei, sunt destule salarii peste 4.000 de lei, dar şi mai mici de 800 de lei.

Pe site-ul Consiliului Jude­ţean Timiş nu există lista de salarii în forma de la Pre­fec­tură, iar salariile pot fi deduse doar pe baza declaraţiilor de avere. Însă până acum, pe 2011 există o singură declaraţie pos­tată pe site, cea a vicepreşe­din­telui Adam Crăciunescu, care declară, pe anul trecut, un venit salarial de 42.000 de lei.

La Primărie, salariile pot fi deduse tot din declaraţiile de avere, existând consilieri ju­ridici, de exemplu, care au de­clarat venituri salariale anuale de 40.000 de lei. Lucrurile stau mult mai bine la eşaloanele superioare unde, la ultima de­claraţie de avere completată, la sfârşitul anului trecut, se­cretarul Ioan Cojocari declara venituri salariale anuale de 100.000 de lei, la care se adău­gau şi drepturi obţinute prin hotărâri judecătoreşti (pro­babil, sporuri retroactive) în valoare de peste 93.000 de lei.

La Agenţia Judeţeană pen­tru Ocuparea Forţei de Muncă Timiş, lista cu veniturile sala­riale obţinute există pe site, dar ultima actualizare este din septembrie 2010 şi, conform acesteia, dacă un director avea un salariu net de numai 1.432 de lei, existau şi con­si­lieri care raportau salarii nete de 352 de lei.

La Poliţia Timiş, lista cu salariile, publicată pe site, s-a oprit acum aproape un an cu actualizarea, rămânând la ni­vel de aprilie 2010. Din res­pectiva listă, dacă la nivel de conducere de Inspectorat erau salarii ce treceau de 6.000 de lei, la Poliţia Lugoj salariile conducerii ajungeau la peste 5.000, iar la Poliţiile Orăşeneşti, la peste 4.000. La nivel de agenţi însă, dacă me­dia era undeva pe 1.800 - 2000 de lei, existau şi salarii de 800 de lei.

La Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Timiş, salariile făcute publice pe site au rămas tot la nivel de aprilie 2010, când un adjunct de şef de inspectorat câştiga 6.000 de lei pe lună, semnificativ mai bine decât şeful de inspec­torat, care avea 4.200 de lei pe lună.

La Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, lista cu salarii nu e de găsit pe site.

La Spitalul Judeţean lista e actualizată şi din ea se poate vedea că, dacă un medic la Anestezie-Terapie Intensivă a avut în februarie un salariu de 3.695 de lei, un medic pri­mar şef de secţie a declarat un salariu de 4.600 de lei. Medicii rezidenţi au salarii medii de 1.000 - 1.100 de lei şi, con­sul­tând lista, se poate vedea că mulţi medici, dar şi asistente figurează cu salarii de zero lei, fiind probabil în concediu fără plată, şi plecaţi la muncă în străinătate.

După cum se poate vedea, aplicarea solicitării legate de publicarea salariilor perso­nalului bugetar este departe de a fi una unitară la institu­ţiile din Timiş. Şi aşa va şi ră­mâne, atâta vreme cât publi­ca­rea acestor salarii va rămâne opţională. Acesta deşi, în mul­te cazuri, desecretizarea sala­riilor e de natură să arate fie acordarea nejustificată a unor salarii foarte mari unor func­ţionari cu o activitate greu de evaluat, fie existenţa unor preconcepţii false legate de faptul că în sistemul bugetar s-ar acorda, la unele instituţii, salarii fabuloase.


Nemulţumiri legate de salarii şi disponibilizări în sistemul bugetar

Deşi cuantumurile salariale diferă semnificativ de la instituţie la instituţie, sindicatele vorbesc des­pre o stare generală de nemulţu­mi­re legată de salarizare în sistemul de stat, stare accentuată de veştile legate de operarea unor noi dis­ponibilizări. „Funcţionarii publici din administraţie, de exemplu, strâng semnături pentru declan­şarea unor ample acţiuni de pro­test, care pot merge până la gre­ve generale. Există în continuare nemulţumiri foarte mari legate de tăierile salariale de anul trecut, nemulţumiri care nu au fost apla­nate de acordarea acelui plus de 15%, care de fapt s-a calculat la sa­lariul deja tăiat, deci a fost o com­pensare de 11%, care nu a acope­rit nici pe jumătate ce s-a tăiat anul trecut. În plus, nemulţumirile sunt generate şi de anunţarea unor noi tranşe de disponibilizări. Iniţial s-a spus că se vor face ajustări sala­riale, în sistemul bugetar, pentru a nu se face disponibilizări, dar iată că acum, după acele tăieri sala­riale se anunţă din nou dispo­ni­bi­lizări”, spune Ştefan Gogo­şanu, liderul judeţean al Federa­ţiei Sin­dicale Cartel Alfa, la care sunt afi­liate multe sindicate din Adminis­traţia Publică.

Foarte multe nemulţumiri le­gate de salarizare sunt concen­tra­te, în sectorul public, în zona în­vă­ţământului, unde liderii sindicali spun că şi înainte de a se opera acele tăieri cu 25% salariile nu erau în niciun caz mari. „Evident, există o stare de nemulţumire ac­centuată, care se va materializa sub forma unor proteste. Dascălii nu au cum să fie mulţumiţi cu acordarea acelui plus de 15% la salariu în acest an, în condiţiile în care anul trecut s-a tăiat 25%, iar calcularea majorării din acest an s-a făcut la salariul tăiat, nu la cel anterior diminuării”, afirmă, la rândul său, Virgil Popescu, lide­rul judeţean al Federaţiei „Spiru Haret” a personalului din învăţă­mântul preuniversitar.

Liderul naţional al Blocului Naţional Sindical, Dumitru Cos­tin, ne-a declarat însă că e nemul­ţumit de felul în care până acum s-au mobilizat, la acţiunile de pro­test, tocmai bugetarii din zonele cu cele mai mici salarii. „Nu poate avea impactul scontat nicio acţiune de protest planificată de noi dacă în sectoare precum Învăţământul sau Sănătatea, cu peste 700.000 de bugetari, nu există o mobilizare corespunzătoare a celor afectaţi de tăierile salariale”.

Liderul B.N.S. prognozează că anul 2011 va fi unul extrem de greu în sectorul bugetar. „Pe lân­gă amputările salariale, anul acesta vor face ravagii concedierile co­lective în sectorul bugetar, Acum, că s-a promulgat noul Cod al Mun­cii, nu se vor mai aplica normele de până acum în cazul disponibi­lizărilor colective. Ceea ce înseam­nă că nu se va mai ţine cont de nişte criterii clare şi corecte de de­par­tajare a celor care trebuie să plece. Iar şefii de instituţii care sunt numiţi pe criterii politice vor face epurări după bunul plac. Vor rezista angajaţii obiedienţi sau cei pentru care există indicaţii sau referinţe de sus că trebuie păs­traţi pe func­ţii. Performanţa, cali­tatea vor de­veni nişte glume bu­ne. Anul 2011 va fi unul al marilor disponibilizări în sectorul bugetar, cred că de asta era nevoie de un nou cod al muncii”, afirmă Du­mitru Costin.

Cu toate acestea, deşi toate sindicatele vorbesc despre iminen­ţa unor disponibilizări masive, în toate sectoarele bugetare, oficial la nivelul Timişului nu s-a înre­gis­trat nicio intenţie de concediere colectivă în sectorul bugetar. „Noi, până acum, nu am primit nicio so­licitare sau avizare în acest sens. Or, atunci când se operează conce­dieri colective, inclusiv în sectorul de stat, trebuie să fim no­tificaţi”, ne-a declarat Florin Un­guraş, con­silier în cadrul A.J.O.­F.M. Timiş.