Salvarea sănătăţii vine din citirea cu atenţie a etichetelor produselor alimentare

Comisia Europeană a adoptat două acte legislative care, spun oficialii europeni, vor spori capacitatea de decizie a cosu­mato­rilor care vor afla mai uşor care sunt aditivii autorizaţi în produ­sele alimentare. Specialiştii în alimentaţie le reamintesc consumatorilor să verifice cu atenţie ericheta fiecărui aliment cumpărat şi să se ferească de acea mâncare înţesată de E-uri.

Noi aditivi alimentari reglementaţi în U.E.

Comisia Europeană a adoptat, la începutul acestei săptămâni, două acte normative care prevăd intrarea în in­dustria alimentară a noi aditivi ali­men­tari şi, spun oficialii europeni, aduc mai multă siguranţă şi transparenţă în uti­lizarea lor.

Prima listă se referă la aditivii din produsele alimentare şi va intra în vi­goare în iunie 2013, termenul acesta fiind considerat o perioadă de graţie necesară pentru a permite industriei alimentare din întreg spaţiul comuni­tar să se adapteze la noile norme. Lis­ta poate fi consultată într-o bază de date online - https://webgate.ec.europa.eu/sanco_foods/?sector=FAD-, care le va per­mite consumatorilor, operatorilor din sectorul alimentar şi autorităţilor de control să identifice mai uşor aditivii au­torizaţi într-un anumit produs alimentar.

În ceea ce priveşte cea de-a doua listă, aceasta vizează aditivii din ingre­dientele alimentare, cum ar fi enzi­me­le, aromele şi substanţele nutritive, şi se va aplica după 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al U.E.

Adoptarea celor două regula­men­te, previzionează comisarii europeni în ali­mentaţie, va spori capacitatea de deci­zie a cetăţenilor şi, deopotrivă, a industriei alimentare, deoarece vor face ca tuturor celor interesaţi să le fie mai uşor să afle care sunt aditivii autorizaţi.

Potrivit comisarilor europeni, vor fi be­neficii şi pentru industria băuturilor car­bo-gazoase, care se va bucura de au­tori­­zarea folosirii şteviei ca îndulcitor pentru alimente şi băuturi răcoritoare.

Aditivii vor fi interzişi în iaurt, pâine, miere

Pe de altă parte, noile liste fac să fie foarte clar că la unele categorii de ali­mente sunt autorizaţi foarte puţini adi­tivi sau, în cazul altor alimente, aceştia sunt chiar complet interzişi. Aşa se întâmplă, de exemplu, în cazul iaurtului nearomatizat, al untului, al compotului, al pastelor făinoase, al pâinii simple, al mierii, al apei şi al sucului de fructe. În privinţa produselor alimentare cu grad înalt de prelucrare – precum dulciurile, snacks-urile, sosurile şi băuturile aro­matizate –, efectul este invers, fiind au­torizat un număr mare de aditivi.

Pâinea, înţesată de E-uri

Deocamdată, la rafturile magazi­ne­lor majoritatea sortimentelor de pâi­ne conţin aditivi alimentari. De exem­plu, de pe eticheta ambalajului de la pâinea albă produsă de o fabrică din Timişoara, aflăm că pe lângă făină albă de grâu, apă, drojdie şi sare iodată, s-au introdus, ca ameliatori, E472 e (n.r. esteri glicerici ai acidului diacetiltartric cu acizi graşi, despre care se spune că nu reprezintă un pericol pentru sănă­tate), acid ascorbic şi enzime.

E-urile nu lipsesc nici din produ­se­le de panificaţie care, în mod normal, ar trebui să aibă aceeaşi compoziţie cu a pâinii, cu un surplus de lapte şi ouă. Lucrurile nu stau aşa. La melcişorii cu umplutură cu mac, de exemplu, produ­cătorul a folosit ca ingrediente făină albă de grâu, umplutură de mac 24%, mac, dextroză, zahăr, substanţe de în­groşare, derivaţi de amidon, albumină, scorţişoară, apă, zahăr, gel de caise – în compoziţia căruia găsim pectină, acid citric, sorbat de potasiu (E202), şi emulsificatori, precum lecitină de soia, mono şi digliceride şi esteri cu acizi graşi, fosfat de calciu, antioxidant, acid ascorbic, acid sorbic şi enzime.

Aditivii alimentari nu lipsesc nici în banala Eugenia : făină albă de grâu, zahăr, grăsime vegetală nehidroge­nată, apă, pudră de cacao, zer praf, lapte praf, amidon din porumb, miere, agenţi de afânare – bicarbonat de so­diu, bicarbonat de amoniu, sare io­dată, arome, acidifiant – acid citric, conser­vant – metabisulfit de potasiu (E224, care face parte din categoria de E-uri periculoase – n.r.).

Comisia Europeană a demarat din 2010 un program pentru reevaluarea tuturor aditivilor alimentari autorizaţi, în condiţiile în care Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (E.F.S.A.) are pentru acest lucru termen de graţie anul 2020.

Coloranţii alimentari sunt primii pe lista de priorităţi, 17 tipuri de coloranţi fiind deja reevaluaţi. Pentru trei dintre aceştia, au fost propuse niveluri de utilizare revizuite, având în vedere că E.F.S.A. consideră că expunerea la aditivii respectivi poate fi prea mare pentru anumite grupuri de consumatori. Pe lista celor care urmează a fi reanalizaţi să regăseşte aspartamul, care va fi reevaluat până în septembrie anul viitor.

Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi : Eticheta produselor, cel mai bun indicator pentru consumator

Profesorul doctor Gheor­ghe Mencinicopschi, direc­torul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti, spune că, de fapt, cele două liste de aditivi alimentari reglementate de comisarii europene, zilele tre­cute, nu aduc substanţe noi în industria alimentaţiei, ci o or­ganizare mai bună, astfel încât substanţele vizate să poată fi verificate mai uşor.

„U.E. este îngrijorată de expunerea la aluminiu, pentru că sunt multe E-uri care conţin aluminiu. Cu toate acestea, nu vorbim despre o listă cu aditivi interzişi, ci doar despre aditivi care ne pot pune viaţa în pe­ricol, cum sunt, de exemplu, chinolina - E104, E110-le, acel colorant galben, sau nitriţii, care au potenţial cancerigen. Acestea sunt substanţe admise în alimentaţie şi ni se spune să stăm liniştiţi. Efectele lor apar, însă, la generaţiile următoare, se îmbolnăveşte copilul, nu mama, şi tot de aici şi numărul exasperant de cancer la vârste tot mai mici”, explică prof. dr. Mencinicopschi.

Potrivit acestuia, deşi pu­blică liste cu aditivi care să îi ajute pe cetăţeni să identifice mai uşor elementele pericu­loase din farfuriile lor, pe de altă parte, printr-un clip realizat de comisarii europeni, odată cu cele două liste, se creează un efect invers. „În clip vedem un bărbat care vrea să verifice cu scannerul mâncarea pe care o primeşte la restaurant şi este întrerupt de o voce care îi spu­ne să nu facă asta, pentru că sunt specialişti care să o facă. Se transmite un mesaj para­doxal : «Dormiţi liniştiţi, pentru că verificăm noi produsele». Or, nu e corect. Fiecare consuma­tor trebuie să verifice eti­che­tele produselor înainte de a le cumpăra. Ne trebuie o cultură nutriţională, dar e şi o obligaţie spirituală aceea de a avea grijă ce şi cum mâncăm”, mai spune Gheorghe Mencinicopschi.

În ceea ce priveşte un aşa-zis top al celor mai periculoase produse alimentare de pe piaţa românească, care au în com­poziţie un număr mare de adi­tivi, unii foarte periculoşi pentru sănătate, profesorul Menci­ni­copschi spune că aici se înscriu produsele industriale înalt pro­cesate, adică mâncarea de tip fast-food, salamurile, pateurile, conservele, dar şi guma de mestecat şi produsele de pati­serie.„Trebuie să citim eti­cheta, chiar dacă vom înţelege doar o parte din ea. În orice caz, oricine îşi pune întrebări când vede într-un produs ali­mentar parabeni sau chiar... antigel. Nu e nicio exagerare. Sunt substanţe folosite în in­dustria alimentară, iar noi tre­buie să triem ceea ce mân­căm”, recomandă dr. Mencinicop­schi. Acesta mai spune că, pen­tru a ne menţine sănătoşi, idea­lă este bucătăria tradiţională, adică acele produse făcute acasă.