Sănătatea, confruntată cu o subfinanţare fără precedent

Cu sau fără legătură cu rectificarea bugetară nemulţumitoare, demisia ministrului Cseke Attila nu a rezolvat nimic în ceea ce priveşte marile problemele cu care se confruntă sistemul medical din România. În prezent, sunt foarte multe compartimente unde este nevoie de o infuzie rapidă de fonduri, începând cu arieratele la medicamente compensate şi gratuite şi până la asigurarea cheltuielilor spitalelor. O serie de proiecte legate de sistemul sanitar românesc rămân în aer, aşteptându-se, nu se ştie de unde, o soluţie salvatoare.

O demisie care nu rezolvă nimic

Ministrul Sănătăţii, Cse­ke Attila, şi-a anunţat, la sfâr­şitul săptămânii trecute, demi­sia din funcţie, nemulţumit de banii primiţi de minister la rec­tificarea bugetară, care, susţi­ne acesta, s-a discutat fără a i se cere punctul de vedere

La rectificarea bugetară Ministerul Sănătăţii aştepta patru miliarde de lei, menţio­nând că, din tot sistemul, cele mai mari probleme financiare sunt la Casa Naţională de Asi­gurări de Sănătate, unde este necesară trei sferturi din suma totală solicitată la rectificare.

Cu toate acestea, la rectifi­carea bugetară, Ministerul Să­nătăţii a primit doar 341,2 mili­oane lei, reprezentând trans­feruri din bugetul de stat către bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănă­tate pentru acoperirea defici­tului acestuia. Suma primită reprezintă mai puţin de zece la sută din cât Cseke Attila susţi­nea că ar fi necesar.

Dincolo de rectificarea bu­getară, o parte a presei a spe­cu­lat că la baza demisiei stau şi neînţelegerile avute de ministrul demisionar, atât cu ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialo­mi­­ţianu, cât şi cu preşedinete Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă.

Cu toate acestea, Cseke Attila a susţinut că are nevoie de bani pentru a nu rămâne în aer o serie de proiecte pe care le iniţiase şi le dorea imple­men­tate în perioada următoa­re, printre acestea numărân­du-se informatizarea sistemului sanitar (inclusiv cu bazele date unice despre bolnavi, la nivel naţional), introducerea siste­mului de coplată, introducerea pachetului minim de servicii medicale pe care ar trebui să le primească fiecare român în baza asigurării de sănătate şi introducerea cardului naţional de sănătate.

11 luni, decalaj de plată pentru medicamente compensate

Plecarea prin demisie a lui Cseke Attila din fruntea minis­terului nu rezolvă problemele grave cu care se confruntă în­treg sistemul sanitar. Pe depar­te, cele mai mari probleme sunt legate de plata medicamen­te­lor compensate şi gratuite. Con­form declaraţiilor ministrului demisionar, cu sumele alocate prin rectificare bugetară, banii abia ajung pentru plata medi­camentelor compensate şi gratuite până în luna octom­brie. În momentul de faţă, spun reprezentanţi ai farmaciştilor din Timiş, decalajele de plată ale sumelor aferente medica­mentelor compensate şi gratui­te sunt mai mari de 11 luni.

“Farmaciile nu sunt bănci, şi nu pot fi obligate să suporte jaful şi furtul generalizat făcute cu bună ştiinţă în sistemul sa­nitar. În calitate de vicepreşe­dinte al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului din România, voi da în jude­cată Casa Judeţeană de Asigu­rări de Sănătate, solicitând despăgubiri pentru prejudiciile aduse nouă prin aceste întâr­zieri la plată, care au depăşit 11 luni”, spune Rodica Vlad, pro­prietarul lanţului de farmacii “Vlad”, din Timişoara.

În opinia ei, aceste întâr­zieri la plată acoperă “marile escrocherii făcute în sistem”, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate adoptă o poziţie unilaterală, de forţă, în raport cu farmaciile : “În varianta în care întârzii cu plata contribuţiilor către Casa de Asigurări de Să­nătate, ţi se percep penalităţi pentru fiecare zi de întârziere. Nu e corect ca noi să ne primim banii după aproape un an, fără niciun fel de compensaţie”.

Rodica Vlad mai spune că relaţia contractuală dintre far­macii şi Casa Naţională de Asi­gurări de Sănătate nu e nor­ma­lă, nici democratică. “Nu se stabileşte nimic prin acordul ambelor părţi. Totul este impus, totul este obligatoriu”.

Arieratele legate de plata medicamentelor compensate şi gratuite au reprezentat în ulti­mele luni un motiv constant de nemulţumiri în sistem, stând şi la baza conflictului dintre minis­trul demisionar şi conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. De altfel, şi Traian Băsescu s-a arătat nemulţu­mit de modalitatea de gestionare a acestor fonduri în sistemul sa­nitar, menţionând că, în ulti­mul trimestru al anului trecut, Gu­vernul a luat din alte domenii şi a dat 2,5 miliarde de lei pentru stingerea arieratelor în sănă­tate. “S-au stins atunci, astăzi avem din nou aproape două mi­liarde arierate”, a declarat pre­şedintele, subliniind că acest lucru nu mai poate continua.

Banii pentru programul HIV/SIDA s-au terminat

O altă mare problemă cu care se confruntă Ministerul Sănătăţii în momentul de faţă e legată de terminarea banilor alocaţi medicamentelor pentru bolnavii incluşi în programele naţionale de boli cronice. Pa­cienţii cu cancer, HIV/SIDA, diabet, hepatită, hemofilie din mai multe judeţe au rămas fără tratamentul necesar luptei cu boala. Cazuri concrete sunt semnalate în Iaşi, Suceava, Timiş, Mureş, Caraş-Severin, Cluj, Hunedoara, Neamţ, Ar­geş.“Pacienţii noştri din mai multe judeţe umblă disperaţi pentru a-şi face rost de medi­camente, medicamente fără de care pot muri oricând. Am înce­put deja cu scrisori către Par­lamentul European, către pre­şedintele Comisiei de Sănătate, John Dalli, şi nu excludem posi­bilitatea unui protest în faţa Par­lamentului European”, spu­ne preşedintele Coaliţiei Orga­nizaţiilor Pacienţilor cu Afec­ţiuni Grave, Cezar Irimia.

Şi în Timiş e aceeaşi si­tuaţie. Virgil Musta, medic epidemiolog la Spitalul de Boli Infecţioase “Victor Babeş” Timişoara, afirmă că nu există medicamente pentru bolnavii din programul de tratament HIV/SIDA pentru că nu au fost alocaţi bani. “Nu ştim când se va rezolva problema, şi probabil că în perioada următoare mai mulţi pacienţi cu afecţiuni cro­nice grave vor fi nevoiţi să-şi în­trerupă tratamentul”, mai spu­ne medicul.

Cezar Irimia avertizează că listele de aşteptare în oncologie şi hepatită ating dimensiuni ne­maîntâlnite pînă acum. Deja cir­ca 20% dintre pacienţi au renun­ţat la tratament din lipsa banilor.

Banii pentru spitale şi ambulanţe noi, sub semnul întrebării

În varianta în care suma alocată la rectificare bugetară Ministerului Sănătăţii nu va creşte, şi va fi folosită doar pen­tru acoperirea parţială a debi­telor aferente decontării medi­camentelor compensate şi gra­tuite, există foarte multe spitale care vor intra efectiv în inca­pacitate de plată şi nu vor mai avea fondurile necesare func­ţionării. În multe unităţi sani­tare nici măcar cheltuielile pen­tru salariile pentru personalul medical nu sunt acoperite până la sfârşitul anului.

“Noi mai avem bani pentru salariile personalului medical doar până în luna noiembrie. Sperăm că până la urmă tot acest scandal legat de rectificarea bugetară va avea un final rezo­nabil, şi vom primi finanţarea necesară funcţionării. Vom ve­dea ce va schimba această de­misie”, spune managerul Spi­talului Judeţean Timişoara, Gheorghe Nodiţ.

Nu în ultimul rând, o altă chestiune care rămâne “în aer” e asigurarea finanţării pentru achiziţia de ambulanţe noi, promise în Timiş, ca de altfel în toate judeţele, de mai mult de un an de zile. Ambulanţele noi, aşteptate în această toamnă ar trebui să acopere şi zonele în care s-au desfiinţat spitale, res­pectiv Ciacova şi Buziaş.

Timişul are oricum un parc auto la Serviciul de Ambulanţă extrem de învechit, care nu permite creşterea numărului de autovehicule disponibile doar pentru zona în care s-au des­fiinţat spitale. “Nouă ni s-a spus că acest program se va derula în această toamnă, şi acum do­uă săptămâni s-a stabilit şi nu­mărul de ambulanţe care se va repartiza la nivel naţional. S-a convenit, în acest sens, că Ti­mişul va primi opt ambulanţe, cu tot cu cele care vor trebui să acopere cu predilecţie zonele în care s-au desfiinţat spitale. În această repartizare pe judeţe a ambulanţelor s-a ţinut cont şi de vechimea parcului auto exis­tent”, ne-a declarat medicul Leo­nida Iancu, şeful Ser­viciului de Ambulanţă al jude­ţului Timiş.

Însă, în condiţiile de faţă, cu o rectificare bugetară care reprezintă 10% din suma cerută de minister şi cu un ministru demisionar, întregul program legat de achiziţia şi repartizarea de ambulanţe este pus sub sem­nul întrebării, fiind condiţionat de găsirea de fonduri în acest sens. “Deşi repartizarea a avut loc în urmă cu două săptămâni, nu se ştie dacă în condiţiile de faţă, ea mai rămâne valabilă. Chestiunea aceasta cu rectifi­carea bugetară şi cu demisia ministrului pune sub semnul în­trebării acest program de achi­ziţie”, menţionează Leonida Iancu.