Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 24 - 27 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

24°C

Umiditate:64%
Viteza vantului:32 KMH
Vizibilitate:11 km
  3.5538
  0.014905
U.e.nciclopedia | 4 - 7 august 2011 | Sorin OLARU
Micsoreaza fontMareste font

Săptămâna de lucru a românilor, cea mai lungă din Europa

Calculele nu au avut la bază timpul efectiv lucrat


România este ţara europeană în care se munceşte pe rupte. Cel puţin asta arată ultima statistică a Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă, potrivit căreia România se află la loc fruntaş în clasamentul statelor europene cu cea mai lungă săptămână de lucru. Statistica nu pomeneşte însă nimic despre timpul efectiv lucrat, ci doar despre raportările legate de prestaţiile suplimen­tare făcute de angajaţii români.

 

O statistică surprinzătoare

Cu sau fără legătură cu criza, ulti­ma statistică a Fundaţiei Europene pen­tru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Mun­că şi Viaţă, legată de timpul alocat mun­cii de către cetăţeni comunitari, pla­sează România pe o poziţie fruntaşă în topul ţărilor europene unde se mun­ceşte cel mai mult. Potrivit acestei sta­tistici, românii au cea mai lungă săp­tămână de lucru din U.E., având mai multe ore decât media normală colec­tivă convenită în aproape toate statele comunitare. Angajaţii cu normă în­trea­gă din România au lucrat anul trecut 41,3 ore pe săptămână, indică statistica publicată recent, acesta fiind cel mai ridicat nivel din spaţiu comunitar, unde media este de 39,7 ore. Conform aces­tui document, în România se mun­ceş­te chiar mai mult decât în Germania sau Marea Britanie, cea mai scurtă săp­tămână de lucru fiind cea din Fin­landa, cu 37,8 ore pe săptămână.

Şi în ceea ce priveşte numărul anual de ore de muncă acceptate prin negocieri colective, românii au ocupat primul loc din spaţiul comunitar, cu 1.864 de ore, urmaţi de polonezi (1.865 de ore), bulgari, estoni, unguri si slo­veni (1.848 de ore). Germania (1658,8 ore), Danemarca (1.628 de ore) şi Franţa (1.602,6) ocupă ultimele locuri. În U.E., o persoană lucrează anual, în medie, 1.714,9 ore.

În ceea ce priveşte numărul de sărbători legale, România s-a aflat pe penultima poziţie în spaţiul comunitar, cu şase zile, doar Olanda având mai pu­ţine sărbători legale decât România, res­pectiv cinci.  Cel mai mare număr de săr­bători este înregistrat în Spania (14), ţară urmată de Malta, Slovacia şi Cipru (toate cu 13 zile). Media la nivelul Uniunii Europene este de 9,6 zile de sărbători legale anual.

În privinţa concediului mediu anual plătit, stabilit prin negocieri colective, România, cu 21 de zile, se situează la coada unui clasament format din 14 state U.E. pentru care sunt disponibile informaţii. Cipru şi Estonia, cu 20 de zile fiecare, ocupă ultima poziţie. De cele mai multe zile plătite de concediu beneficiază danezii şi germanii (câte 30 de zile).

 

Orele suplimentare, “benevole” în sistemul bugetar

Liderul judeţean al Federaţiei Sin­dicale Cartel Alfa, Ştefan Gogoşanu, spune că în Timiş cele mai multe sem­nale legate de efectuarea de ore supli­mentare neplătite au venit în ultima perioadă din sectorul bugetar. “În Po­liţie mi s-a spus că se efectuează, pe unele compartimente, ore suplimenta­re neplătite pentru că nu se reuşeşte să se ţină pasul cu volumul mare de mun­că repartizat. În ceea ce priveşte ad­ministraţia publică locală, aici nu prea e cazul, mai ales de când s-au realizat acele diminuări salariale, nu se mai fac ore suplimentare”, afirmă liderul sindical timişean.

În ceea ce priveşte mediul privat, Ştefan Gogoşanu spune că nu a mai avut sesizări legate de prestarea de ore suplimentare neplătite. “În general, firmele nu mai au volume de activitate excesiv de mari. Mai sunt situaţii, eventual, când se primesc comenzi mari care trebuie onorate într-un timp scurt, însă în acest caz se realizează compensarea cu zile când volumul de activitate e mai redus”.

În privinţa orelor suplimentare efectuate în Poliţie, comisarul-şef Doinel Malcoci, liderul judeţean al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor, susţine că acestea se compensează cu zile libere. “Ele nu se mai plătesc, e adevărat, dar se compensează cu zile libere. Sigur, mai sunt cazuri în care se fac ore suplimentare necompensate, însă cei care înghit să lucreze mai mult decât e normal, e problema lor”.

 

Nume: *
Subiect: *
Mesaj: *

 


Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres