Rămaşi cu amintirea unor sărbători cât de cât îmbelşugate, din anii când economia dădea semne de creştere, alimentată mai mult de consum şi de bula imobiliară, mulţi români nu pot concepe ca actualul context economic să le afecteze bugetul rezervat sărbătoririi Crăciunului şi Anului Nou. De aceea, aleg varianta, nu întotdeauna fericită, a unor sărbători pe credit, luând împrumuturi de consum de la bănci sau de la instituţii financiare nebancare. Că, pe parcursul lunilor de rambursare, mulţi dintre cei care se împrumută acum analizează dacă a meritat sau nu plata de dobânzi pentru „privilegiul” de a avea parte de nişte sărbători normale, e altceva...


Pensionarii sunt ceva mai prudenţi

Dacă în anii trecuţi, în de­cembrie se înregistra o creş­tere a numărului de solicitări de împrumut făcute la Casa de Ajutor Reciproc a Pensiona­rilor Timi­şoara, pensionarii preferând să ia îm­prumut o su­mă modică, pentru a-şi aco­peri cheltuielile suplimentare generate de sărbători, anul acesta se pare că au avut alte priorităţi, iar sărbătorile de iarnă au trecut pe planul doi. „În noiembrie s-a înregistrat o creştere a solicitărilor de îm­prumut – au fost 500, faţă de media lunară de 300. Expli­caţia e simplă : pensionarii, în special cei cu boli cronice, au preferat să-şi ia me­dicamen­tele compensate necesare pe trei luni, pentru a-şi asigura me­dicaţia în perioada aceasta a începutului şi sfâr­şitului de an. Şi pentru că era o sumă pe care trebuia să o achite şi care le de­păşea posibilităţile, au apelat la noi pentru împru­muturi”, spune Mihai Pungă, preşedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Ti­mişoara. Acesta estimează, pentru decembrie, un maxim de 300 de solicitări de împru­mut : „Dacă ar fi fost un nu­măr foarte mare de cereri de împrumut, ar fi trebuit ca so­licitările să fie făcute la înce­putul lunii”.
Astfel, se pare că mulţi pensionari timişeni au prefe­rat să fie asiguraţi în privinţa medicamentelor, neglijând cheltuielile de sărbători. „Lu­mea e mai prudentă în pri­vin­ţa cheltuielilor afe­rente săr­bătorilor de iarnă. Iar pensio­narii au fost poate mai circum­specţi ca niciodată în acest an – probabil, s-au gândit că se scumpeşte gigacaloria, iar a doua «bucurie» pe care au avut-o a fost schimbarea nor­melor legate de eliberarea me­dicamentelor com­pensate şi gratuite, schimbare care nu îi prea avantajează”, consideră Mihai Pungă.


„Tăvălugul” restanţelor continuă să crească

Creditele de consum în­re­gistrează, în general, o creş­tere în această pe­rioadă, exis­tând români care iau bani îm­prumut pentru acoperirea bu­getului de sărbători, neglijând perspectiva de a plăti un an întreg pentru nişte sărbători relativ îmbelşugate.
Totuşi, tendinţa este ca şi în Timiş să scadă valoarea creditelor de consum acor­da­te populaţiei. La credite de con­sum în lei, timişenii datorează deja 719 milioane de lei bănci­lor, la care se adaugă, 1,53 de miliarde de lei – valoa­rea cre­ditelor de consum în valută.
Acum un an, în de­cem­brie 2009, timişenii aveau 1,04 miliarde de lei credite de con­sum în moneda naţională şi 1,52 de milioane de lei credite de consum în valută. Totali­zând aceste cifre, reiese că valoarea creditelor de con­sum contractate de timişeni a scăzut pe parcursul acestui an, poate pentru că, speriaţi de incertitudinea economică legată de anii următori, o par­te şi-au achitat anticipat cre­ditele de consum. Sau, poate, tot din cauza crizei, celebrul credit cu buletinul nu a mai avut atât de mulţi amatori. Ori – ipoteză mult mai plauzibilă – speriate de creşterea numă­rului restanţierilor şi a cre­di­telor neperformante, băncile nu au mai dat atât de multe credite de consum, acestea fiind socotite printre cele mai riscante produse bancare.
„Pe totalul creditelor, de toate tipurile, tendinţa în Timiş e de uşoară creştere. Nu e însă o creştere spec­taculoa­să, ca altă dată. E o perioadă de acalmie”, precizează Tiberiu Bu­rescu, directorul B.N.R. Timiş. Acesta afirmă că nu ştie dacă are legătură cu mult-discutata Ordonanţă 50/2010, privind contractele de credit pentru consumatori : „Pur şi simplu, cred că băncile se asigură mult mai bine atunci când dau împrumutul că clien­tul poate rambursa suma soli­citată. Altfel, decât să dea un credit care să nu aibă vreo şan­să de rambursare, mai bine se abţin”.
Şi băncile au de ce să fie în­gri­jorate, având în vedere că suma credi­telor restante s-a dublat, în Timiş, pe parcursul anului 2010. Astfel, dacă în decembrie 2009 totalul res­tan­ţelor la credite în Timiş to­taliza 287 de mi­lioane de lei, acum, suma creditelor res­tante a ajuns, în judeţ, la peste 619 milioane de lei – 278 de milioane de lei la creditele în lei şi 341 de milioane de lei la creditele în valută.


Mai puţine plângeri legate de abuzurile băncilor

Faţă de perioada de vârf a plân­gerilor făcute la adresa băn­cilor care refuzau să aplice Ordo­nanţa 50/2010, privind contrac­te­le de credit pentru consumatori, în această perioadă Oficiul Jude­ţean pentru Protecţia Consuma­torului a înregistrat mai puţine sesizări de acest gen. „În noiem­brie, de exemplu, am avut 60 de astfel de sesizări, în timp ce în septembrie sau în octombrie am avut peste 100 de plângeri legate de in­stituţiile bancare”, declară Ma­ri­nela Iliaş, directorul coor­donator al Oficiului pentru Pro­tecţia Consu­ma­torului Timiş.
În general, pe parcursul aces­tor luni de când a început scan­dalul legat de refuzul unor bănci de a apli­ca prevederile Ordo­nanţei 50/2010, privind contrac­tele de credit pentru consu­ma­tori, mulţi timişeni au recla­mat la Protecţia Consumatorului fap­tul că li se percepeau în conti­nua­re comisioane aberante, prin­cipala ţintă a sesizărilor fiind co­misionul de risc, comision care, adesea, din cauza valorii sale mari, scumpea foarte mult creditul. Ti­mişenii au mai reclamat jongla­rea cu dobânda, la creditele la care li se promitea dobândă fixă, precum şi tot felul de clauze abuzive pre­văzute în con­tractul de credit.
O parte dintre cei care s-au adresat O.P.C. Timiş au reclamat că li s-a majorat dobânda, fără să fie anunţaţi şi fără să fie consul­taţi, deşi contractul de credit pre­vedea expres acest lucru. „Unele bănci au susţinut că au notificat clienţi prin scrisori trimise la do­miciliul acestora, însă că nu pot dovedi acest lucru, pentru că res­pectivele scrisori au fost trimise normal, fără confirmare de pri­mire”, spune Marinela Iliaş.
Astfel, au existat sucursale timi­şene ale unor bănci care au susţinut că şi-au notificat clienţii, şi că nu e treaba lor dacă au ajuns sau nu res­pec­tivele plicuri cu no­ti­ficări la des­tinaţie, în eventua­li­ta­tea în care au fost trimise de fapt. O parte dintre băncile sur­prinse cu practici care erau clar pe lângă lege nu au vrut nici să plătească amenzile date de Pro­tecţia Consumatorului, pentru neregulile depistate, pre­fe­rând să conteste în instanţă procese­le-verbale şi amenzile aferente, după cum declară reprezentan­tul Protec­ţiei Consumatorilor Timiş.


„IFN”-urile, soluţii alternative la bănci

Cum tot mai mulţi români ajung să figureze ca rău-platnici în baza de date a Biroului de Credit, din cauza res­tanţelor acumulate la plata cre­ditelor bancare, mai au la înde­mână, pentru împrumuturi, oferta instituţiilor fi­nanciare nebancare. Cum, însă, aici riscurile aferente împrumuturilor sunt mai mari, iar procedura de aprobare, mai sim­plificată, fără să conteze prea mult istoricul de plată al împrumu­ta­tului, în relaţia cu băncile, şi dobânzile sunt adesea mai mari decât cele prac­ticate la creditele de consum acordate de către bănci.
Provident Financial România e una dintre cele mai cunoscute in­stituţii financiare nebancare din România, iar împrumuturile mici, acordate pe ter­mene scurte par să fi prins la români, în ciuda dobânzilor, în general mai mari decât cele anunţate de bănci.
De exemplu, la un împrumut de 2.500 de lei, pe 56 de săptămâni, rata săptămânală este de 60,44 de lei, dobânda anuală efectivă este de 79%, iar la final împrumutatul dă înapoi 3.384 de lei.
Provident Financial România anunţa că a acordat, în prima jumă­tate a acestui an, împrumuturi cu o valoare totală de peste 42 de mi­lioane de euro, în creştere de la 30 de milioane de euro în primul se­mes­tru din 2009. Ca atare, şi veniturile companiei s-au apropiat de 30 milioa­ne de euro în primele şase luni din 2010, de la 17,5 milioane de euro în primul semestru din 2009.
Vlad Şandru, managerul de co­mu­nicare al Provident Financial Ro­mâ­nia, confirmă că numărul de soli­citări de împrumuturi a crescut în perioada premergătoare sărbătorilor. „E un lu­cru firesc, înaintea sărbăto­rilor nevoia de bani creşte. Însă numărul de soli­citări de împrumuturi nu e neapărat le­gat de numărul de împrumuturi apro­bate. Preferăm să ne asigurăm că clien­ţii noştri vor avea posibilitatea să ram­burseze împrumutul. De aceea, rata împru­mu­turilor aprobate, raportată la tota­lul solicitărilor, este de aproximativ 50%”, ne-a declarat Vlad Şandru.