În goana disperată a unor autorităţi locale pentru terenuri în Timişoara sau în apropiere, ţintă au fost, în ultimii ani, pe lângă pământul aflat în administrarea staţiunilor de cerce­tare cu profil agricol, şi proprietăţile M.Ap.N. S-au făcut în acest sens nenumă­rate demersuri pentru ca Ministerul Apărării să cedeze, din zestrea sa imobiliară, terenuri şi imobile către autorităţile locale, pentru rezolvarea problemelor legate de retrocedări, care continuă să rămână nerezol­vate cu anii pe plan local. Cu ocazia unor prime transferuri de terenuri şi imobile făcute în acest an, s-a putut vedea cam cu câtă grijă se adminis­trează şi se valorifică patrimo­niul statului, prin închirieri la preţuri de dumping, care se continuă şi după ce spaţiile cu pricina şi-au schimbat proprietarii, trecând în subordinea administraţiei judeţene.


Un transfer aşteptat multă vreme

După numeroase tatonări şi solicitări ale administraţiei jude­ţene de repartizare a unor tere­nuri ale Ministerului Apărării, anul trecut, prin hotărâre de gu­vern se aproba ca în zona Căii Gi­rocului, pe Calea Martirilor, la numărul 198, să se realizeze un trans­fer de peste 110.000 de metri pătraţi de la Ministerul Apărării Naţionale la Consiliul Judeţean. Ministerul Apărării se arăta de acord cu acest transfer, punând însă o condiţie : realizarea a mi­nimum 50 de apartamente, prin Agenţia Naţională de Locuinţe, pentru cadrele militare din Timiş care au un statut locativ incert, fiind chiriaşi.
Tranzacţia s-a perfectat, fără să existe până în prezent vreun indice cât de cât clar al momen­tului demarării construcţiei res­pectivelor imobile pentru mili­tari, mai ales că încă de anul tre­cut conducerea A.N.L. anunţase că demararea unor noi construc­ţii este exclusă, pe termen nede­terminat, banii, puţini, pe care i-a primit de la buget urmând a fi utilizaţi cu preponderenţă pentru finalizarea construcţiilor deja începute în ţară.
În momentul transferului, se menţiona, inclusiv în hotă­râ­rea de guvern prin care se ofi­cia­liza tranzacţia, faptul că „te­renul a devenit disponibil, ca urmare a continuării procesului de reorganizare şi restructurare a armatei, fiind la această dată dezafectat, nu face obiectul ce­rerilor de revendicare/restituire ori al unor litigii, nu este grevat de sarcini şi nu este închiriat sau concesionat”.
În momentul în care a pre­luat enorma suprafaţă, (construcţii suprafaţă construită – 9.544 de metri pătraţi şi terenul aferent – 111.162 de metri pătraţi) C.J. Timiş a constatat că lucrurile nu stau chiar aşa şi că existau chi­riaşi pentru o parte din depozite, chiriaşii respectivi, şase în total, având încheiate contracte pe termen lung, pe cinci sau şase ani. Ca atare, în şedinţa de plen de la sfârşitul acestei luni, consi­lierii judeţeni vor trebui să deci­dă ce se va întâmpla cu respec­tivele spaţii închiriate.


Chirii de poveste

Deşi figurau ca fiind libere de sarcini şi neînchiriate, o parte dintre spaţiile transferate de la M.Ap.N. la C.J. Timiş au fost şi sunt exploatate la maximum de şase firme care au închiriat de­pozite în zonă. Chiriile plătite de aceste societăţi comerciale Mi­nis­terului Apărării par a fi mai mult o glumă. Astfel, pentru închirierea unei magazii de peste 600 de metri pătraţi şi a unui te­ren aferent de 300 de metri pă­traţi, una din aceste societăţi plă­teşte o chirie de 640 de lei pe lună, adică aproximativ 150 de euro, cât închirierea unei garsoniere, în aceeaşi zonă. O altă firmă plă­teşte pentru un spaţiu de 150 de metri pătraţi plus teren aferent de 30 de metri pătraţi suma „fa­buloasă” de 410 lei, probabil 100 de euro în momentul parafării contractului. În fine, o altă socie­tate plăteşte pentru o magazie de 750 de metri pătraţi (o adevăra­tă hală) plus un teren aferent de 2.150 de metri pătraţi suma de 1.800 de lei. Şi lista ar putea continua...
În momentul de faţă, C.J. Timiş nu are cum să scape de aceşti chiriaşi pentru simplul mo­tiv că, după cum spun reprezen­tanţii C.J.T. „la preluarea con­strucţiilor s-a constatat că şase depozite au fost închiriate prin licitaţie publică în perioada 2007 - 2008, iar chiriaşii deţin con­trac­te de închiriere valabile până în 2013 - 2014”.
Această mostră de gestio­nare “eficientă” a patrimoniului sta­tului a fost posibilă datorită unei organizări, la fel de “eficiente”, a administrării acestor clădiri. Mai precis, aceste imobile şi terenuri nu sunt administrate de către o unitate militară din Timiş, cum ar fi normal, ci de U.M. 02037 Sibiu şi 02517 Craiova. „Terenul aparţine M.Ap.N., dar nu e al nos­tru. Aparţine de Sibiu şi Craiova, şi ei s-au ocupat în totalitate de aceste închirieri”, spune genera­lul Gheorghe Simina, şeful Cen­trului Militar Zonal Timişoara.
Ca şi când aceste tarife ex­trem de mici nu ar fi fost de ajuns, C.J. Timiş a mai avut o altă sur­priză legată de aceste contracte. „Totodată, din parcurgerea con­tractelor de închiriere, se con­stată că Ministerul Apărării prin U.M. 02037 Sibiu şi 02517 Cra­iova nu au încasat de la chiriaşi TVA”, precizează reprezentanţii C.J.Timiş. Aceasta nu înseamnă că, oda­tă cu trecerea acestor terenuri şi imobile la C.J. Timiş s-a schim­bat fundamental modalitatea de gestionare. Ca atare, printr-o Hotărâre de Consiliu Judeţean, ce intră în plen în această lună, consilierilor judeţeni li se cere să aprobe şi majorarea tarifelor de închiriere, majorare deloc spec­taculoasă. De exemplu, de la o chirie de 640 de lei pe lună, pen­tru un spaţiu de aproape 1.000 de metri pătraţi, s-a trecut la noua valoare, de 741 de lei pe lună. În toate cazurile, majorarea chirii­lor e de maximum 20%. Totuşi, C.J. Timiş a încercat să facă o com­pen­saţie, în sensul că „tarifele de închiriere practicate de unităţile militare sunt mai mici decât tari­fele de închiriere aprobate prin Hotărârea Consiliului Judeţean Timiş, însă, prin licitaţie datorită faptului că s-a plecat cu tarife mici, s-a impus câştigătorilor licitaţiei realizarea unor investiţii cuprin­se între 5.215,12 lei şi 22.332 lei, în funcţie de suprafaţa închiriată”. Rămâne de văzut dacă aceste in­vestiţii se vor realiza însă până la urmă, nefiind stabilite în contrac­tele iniţiale, care sunt valabile. Spectaculos va fi însă dacă anul acesta, anul viitor sau peste doi ani se vor găsi fondurile ne­cesare pentru realizarea locuin­ţelor A.N.L. pentru militari, pre­văzute în Hotărârea de Guvern care parafa trecerea terenurilor la Consiliul Judeţean. Pentru că în acest caz chiriaşii ar putea cere sume fabuloase statului, pentru a fi convinşi să plece înainte de termen din spaţiul închiriat. C.J. Timiş vrea să se pună la adăpost de aceste situaţii, printr-un act adiţional la contractul de închi­riere, în care se stipulează că „pro­prietarul/administratorul are dreptul de a denunţa unilateral contractul de închiriere, fără plata de daune-interese, în cazul în care interesul Judeţului Timiş o impune (reorganizarea incintei, necesitatea spaţiilor pentru instituţii de interes naţional sau judeţean, proiecte de interes pu­blic, etc.)” Însă chiriaşii, având un contract de închiriere perfect valabil cu unităţile militare din Sibiu şi Craiova care adminis­trau spaţiul, ar putea să nu accepte semnarea unor acte adiţionale.


Spaţiile de la Bastion, controverse încă nelămurite

În următoarele săptă­mâni, pe lângă problema chiriaşilor M.Ap.N., C.J. Timiş mai are de rezolvat o altă problemă legată tot de chirii. Astfel, deşi au existat discuţii şi analize înde­lungate pe această temă, în cursul lunii decembrie 2010, pro­blema închirierii de spaţii în Bastionul reabilitat nu a fost rezolvată. Potrivit noului concept de gestionare, se dorea realizarea unui spaţiu „cosmopolit”, cu cafenea literară, cafe-mediatecă, Cafe Art, Cafe Jazz, vinote­că, cofetărie, librărie, floră­rie, galerie de artizanat, ga­lerie de artă contemporană, expoziţii temporare, muzeu de instrumente muzicale, ziare de epocă, centru de arhitectură, centru de pre­gătire pentru tineret, sală de lectură, sală de seminar, sală de proiecţie şi vizionare, şi aşa mai departe. Problema e că există firmele cu profiluri gen cazinou sau restaurant care au părăsit Bastionul în momentul începerii reabi­litării, în baza unor convenţii ce le permitea să revină după finalizarea lucrărilor. „Trebuie să se hotărască ce se va întâmpla cu acele fir­me care trebuie să reintre în Bastion, în baza acelor con­venţii semnate în 2007, când au început lucrările de re­abilitare. Trebuie delimitat spaţiul, trebuie văzut ce mai rămâne, pentru că acele convenţii din 2007 sunt încă valabile”, ne-a declarat con­silierul judeţean P.N.L. Le­ontin de Maio (foto).
„Apropo de discuţiile legate de firmele care tre­buie să intre în Bastion, res­pectiv cele patru firme cu contract de concesiune, pro­babil că acolo trebuie să discutăm dacă acele con­tracte de concesiune mai sunt valabile în noile condiţii, dacă mergem pe alte firme cu închiriere de ce păstrăm contractele de concesiune, de ce la anumite acte adi­ţionale ale contractelor de concesiune se specifică foar­te clar că se va rediscuta preţul chiriei după ce este gata Bastionul, iar la alte contracte, la alte firme nu se specifică acest lucru şi se spune că doar în condiţiile vechilor preţuri se reia des­făşurarea activităţii în Bas­tion”, se menţiona în şedinţa Consiliului Judeţean din luna decembrie, atunci când con­ducerea C.J.T. sugera că închirierile ar trebui făcute cât mai repede, pe motiv că toate cheltuielile de între­ţinere a spaţiului sunt plătite acum de către Consiliul Ju­deţean.