Scandalul legat de un zbor Cluj - Timişoara a dus la desfiinţarea bazei operaţionale a Carpatair din Ardeal

Compania aeriană Carpatair s-a aflat din nou în centrul unui scandal de proporţii, după ce conducerea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca a semnalat faptul că o serie de curse ale Carpatair, pe relaţia Cluj - Timişoara ar fi încercat să decoleze cu gheaţă pe aripi, lucru care ar fi putut pune în pericol siguranţa pasagerilor. Ca urmare a scandalului, conducerea Carpatair a decis desfiinţarea bazei operaţionale de la Cluj.

Acuzaţii grave

Scandalul dintre Carpatair şi conducerea Aeroportului In­ternaţional Cluj Napoca a izbuc­nit la începutul acestei săptă­mâni după ce reprezentanţii ae­roportului clujean au anunţat că vor sesiza Autoritatea Aeronau­tică Civilă Română cu privire la faptul că piloţii companiei Car­patair ar fi încercat, sâmbătă şi luni, să decoleze cu avioanele fără să efectueze operaţiunea de degivrare, adică de curăţare a gheţii depuse pe fuselaj şi aripi. Directorul aeroportului clujean, David Ciceo, spune că Aero­por­­tul Internaţional Cluj Napo­ca va sesiza Autoritatea Aero­nautică Română.“Sâmbătă, pilotul a încercat să îndepărteze gheaţa cu o mătură, ceea ce contravine procedurilor avia­tice. Au stat cu avionul la sol până a ieşit soa­rele şi a topit gheaţa. Luni, cur­sa spre Timi­şoara trebuia să de­coleze la ora 10.30, dar a decolat la 11.49, tot din cauza piloţilor care au refu­zat să degivreze apa­ratul şi l-au ţinut la soare. Prin refuzul de a de­givra avioa­nele se pun în pe­ricol vieţile pa­sagerilor, iar noi nu permitem decolarea niciunui avion care nu este curăţat de gheaţă”, mai spune David Ciceo.

Potrivit conducerii aero­por­tului clujean, decizia decolării cu gheaţă pe aripi ar fi fost luată din raţiuni strict economice, mi­za fiind cei 700 - 800 de euro reprezentând costul degivrării, pe care reprezentanţii Carpat­air ar fi refuzat să-i plătească. 

O reacţie imprevizibilă

Reacţia Carpatair la decla­raţiile reprezentanţilor Aeropor­tului Cluj Napoca nu a întârziat să apară, conducerea compa­niei aeriene precizând că pro­cedura de degivrare a aerona­vei este o operaţiune care ţine exclusiv de competenţa şi deci­zia comandantului aeronavei şi se aplică în funcţie de condiţiile meteorologice ale aeroportului. “Luni, vremea la Cluj a fost cu cer se­nin şi temperaturi poziti­ve, apli­carea procedurii de degi­vrare nefiind necesară. Menţio­năm că această decizie nu a pus nicio secundă în pericol siguran­ţa pasagerilor noştri”,susţin reprezentanţii Carpatair.

Conducerea companiei a ţinut să precizeze că va solicita despăgubiri Aeroportului Cluj pentru prejudiciile de imagine cauzate de declaraţiile defăimă­toare şi insinuări faţă de politica de si­gu­ranţă a zborului compa­niei Car­patair, precum şi pentru dau­nele produse datorită întâr­zierii zborului Cluj - Timişoara de luni. Totodată, compania ae­riană Carpatair a anunţat că va închi­de cursele operate pe Ae­ro­por­tul Cluj, precum şi baza opera­ţională. “Urmare a con­flic­tului grav la care s-a ajuns, Carpatair a decis astăzi în­chi­derea zbo­rurilor Cluj - Timi­şoara, după o perioadă de 12 ani”, se arată într-un comunicat al Car­patair. Închiderea bazei opera­ţionale Carpatair de la Cluj va duce la desfiinţarea a aproxi­mativ 20 locuri de muncă.

Totuşi, conform unor infor­maţii vehiculate în presa locală din Cluj, decizia legată de des­fiinţarea bazei operaţionale de la Cluj a Carpatair ar putea să nu aibă legătură cu scandalul le­gat de degivrare, ci cu faptul că nu ar mai fi fost rentabilă men­ţinerea ei. În acest sens, au apă­rut în facsimil documente din care reiese faptul că într-o adre­să, transmisă în data de 11 oc­tom­brie (deci, cu câteva zi­le înainte de incident) Carpatair comunica decizia de a renunţa la spaţiul de aerogară având des­tinaţia de Ticketing Office, cu suprafaţa de 17 metri pătraţi, precizând că veniturile obţinute nu justifică cheltu­ielile spaţiului închiriat.

O tragedie din 1995, invocată în cazul de la Cluj

Reprezentanţii Aero­portu­lui Cluj au adus în discuţie, pen­tru a motiva decizia lor de a se­si­za Autoritatea Aeronautică Ci­vilă o catastrofă aeriană cele­bră, petrecută acum 16 ani. “La Verona, în 1995, a fost o trage­die, după ce o cursă Banat Air s-a prăbuşit şi 50 de oameni au mu­rit după ce pilotul a refuzat să fa­că degivrarea şi avionul a deco­lat. Autorităţile de acolo au greşit pentru că au permis de­colarea avionului, iar directorul aero­por­tului italian a fost con­dam­nat la trei ani închisoare”, a afirmat directorul Aero­por­tului Inter­na­ţional Cluj-Napoca, David Ciceo.

Ajutoarele de stat, din nou aduse în discuţie

Ca şi în cazul Aero­portu­lui Timişoara, conducerea Carpat­air a depus o plângere legată de un posibil ajutor de stat pe care Aeroportul Cluj l-ar fi acordat unui competitor al Carpatair.

Potrivit Carpatair, decla­ra­ţiile referitoare la zborurile com­paniei “fac parte din acelaşi sce­nariu şi sunt lipsite de adevăr, demonstrând o dată în plus in­tenţia reală a conducătorului ae­­roportului Cluj de a cauza cu ori­ce preţ prejudicii de imagine com­paniei Carpatair, pentru în­drăz­neala denunţării schemelor frau­duloase a ajutoarelor de stat ile­gale acordate unui concurent”.

Carpatair mai are depusă o plângere la Comisia Europeană referitoare la ajutoare de stat între Aeroportul Timişoara şi competitorul său, compania low-cost Wizz Air, ancheta aflându-se în derulare. Aceasta deşi, con­form unor reprezentanţi din sistem, aceeaşi politică de dis­counturi acordată operatorilor aerieni este practicată de majo­ri­tatea aeroporturilor interna­ţio­nale din Europa şi tocmai aceste politici de discounturi fac ca pasagerii să aibă acces la bilete de avion mai ieftine. “La Budapesta, de exemplu, ele sunt afişate pe pliantele distribuite în aeroport. Nu e niciun secret. În plus, se pierde din vedere un lucru extrem de important; cum poţi să vorbeşti de ajutor de stat, în condiţiile în care Ae­roportul din Timişoara era sin­gurul profitabil din ţară, lucru certificat de A.N.A.F.? Or, un aeroport profitabil poate să-şi facă politica tarifară după cum doreşte”, spune o sursă din sistem.

Fostul director al Aeroportului Timişoara, Dan Idolu : “Orice neregulă sau premisă de incidente trebuie sesizată”

Fostul director al Aero­por­tului Timişoara, Dan Idolu, consideră reacţia Carpatair, legată de desfiinţarea bazei operaţionale de la Cluj, drept una extrem de surprinzătoare. “Sunt două aspecte care nu au nici o legătură – unul e legat de o chestiune strict comercială, care nu are de ce să fie ames­tecată cu cealaltă problemă, care ţine de siguranţa zborului”.

Dan Idolu consideră că oficialii Companiei Carpatair ar trebui să mulţumească re­prezentanţilor Aeroportului Cluj pentru că au luat toate mă­­su­rile necesare pentru si­guranţa pasagerilor. Din punc­tul său de vedere, sesizarea făcută Autorităţii Aeronautice Civile de către reprezentanţii Ae­roportului Cluj reprezintă un act normal, în litera legii. “Exis­tă o obligaţie în acest sens, prevăzută de Codul Ae­rian Civil, legată de faptul că orice structură şi orice agent aero­nautic trebuie să sesizeze autori­­tatea compe­tentă – în cazul de faţă Auto­ritatea Ae­ronautică Română orice ne­re­­gulă sau premisă de inciden­te care i se aduce la cunoş­tinţă”.

Conform unor surse din sistem, motivaţia stopărilor curselor Cluj - Timişoara ar fi cu totul alta. “E un indiciu şi fap­tul că, după zece ani, Car­pat­air a decis să schimbe ora­rul pe acest traseu”.

Legat strict de operaţiu­nea de degivrare, Dan Idolu spune că ea costă între 300 şi 1.000 de euro, în funcţie de cantitatea de lichid special care se folo­seşte pentru înde­părtarea gheţii de pe fuselaj, lichid care costă trei - patru eu­ro litrul. “Există un manual le­gat de această procedură – ma­­nual care poate fi al aero­por­­tului sau al companiei ae­riene. În niciun caz însă, în niciun astfel de manual nu se preci­zează că degivrarea se face cu mătura”, mai spune fostul director al Aeroportului Timişoara.

Directorul Aeroportului Utilitar Timişoara “Decizia e a pilotului”

Există însă şi păreri con­form căreia decizia legată de degivrare este doar atributul pilotului aeronavei. “Eu zic că reprezentanţii Aeroportului Cluj nu au dreptate. Niciun aeroport nu e obligatoriu să ştie toate caracteristicile aero­navelor care decolează din pe­rimetrul său. Poate că o ae­ronavă are un sistem propriu de degivrare, cu aer cald, cu lichide speciale, pentru că nu toate aeronavele sunt la fel, fiecare are dotări distincte. De aceea, ca aeroport, nu cred că îi poţi impune unei aeronave să facă un anumit tip de degivrare. Depinde de caracteristicile tehnice ale aparatului de zbor, iar decizia estea a pilotului. E destul că navele plătesc taxele de aero­port. Nu cred că mai trebuie să le fie impuse şi nişte tarife suplimentare pentru degivra­re, dacă nu e cazul. Repon­sa­bilitatea, în cazul producerii unui incident, este doar a pi­lotului şi a companiei aeriene. Există în acest sens o vorbă în branşă : decolarea e faculta­tivă, doar aterizarea e obliga­torie”, ne-a declarat Pascu Lup, directorul Aeroportului Utilitar Timişoara.