Scheme de personal reduse la „Vama ţigărilor”

Deşi România se pregăteşte pentru intrarea în Spaţiul Schengen, care presupune exigenţe sporite la punctele vamale ce vor deveni vămi europene, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Autoritatea Naţională a Vămilor au retrogradat în acest an Biroul Vamal Moraviţa de la Birou Vamal de grad I la Birou Vamal de grad II. Ceea ce înseamnă că şi schema de personal s-a înjumătăţit. Asta în condiţiile în care, din cauza frecvenţei cu care e forţat de contrabandiştii de ţigări, Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa a fost denumit „Vama ţigărilor”, de aici venind cele mai multe ţigări de contrabandă care alimentează piaţa neagră din vestul ţării.

Reorganizare în stil românesc

În momentul de faţă, la Biroul Va­mal Moraviţa – care e cel mai dificil din judeţ, fiind mereu în vizorul trafi­canţilor de ţigări – mai lucrează un sfert din personalul vamal încadrat acum patru ani. În acest an, chiar în pri­ma lună, descinderile Direcţiei Na­ţionale Anticorupţie, care a arestat zeci de vameşi şi poliţişti de frontieră de la Moraviţa, au rarefiat foarte mult sche­ma de personal.

În vară a urmat procesul de restruc­turare şi reorganizare prin care a trecut Agenţia Naţională a Vămilor, ca parte a Agenţiei Naţionale de Adminis­trare Fiscală. Noile restructurări, afe­rente acestui proces, nu au ocolit Vama Moraviţa, unde au fost daţi afară, de-a valma, şi coordonatori de câini anti­drog, şi vameşi care deserveau dispozi­tivul de scanare a tirurilor Roboscan. Ulterior, fără să ofere o explicaţie coe­rentă, Agenţia Naţională de Adminis­trare Fiscală şi Autoritatea Naţională a Vămilor au retrogradat Biroul Vamal Moraviţa de la Birou de gradul I la Bi­rou de gradul II. Această nouă înca­dra­re, în totală neconcordanţă cu specifi­cul zonei şi cu politicile de integrare în Spaţiul Schengen, atrage după sine înjumătăţirea schemei de personal.

Aşa că, în prezent, o parte dintre lucrătorii vamali rămaşi la Moraviţa şi liderii de sindicat susţin că personalul rămas este insuficient, neputând aco­peri corespunzător sarcinile de servi­ciu specifice acestui birou vamal cu tranzit foarte mare. „Se lucrează în pa­tru ture, cu trei, maximum patru agenţi vamali pe tură. Este extrem de puţin, ţinând cont de traficul din zonă. Si­tuaţia este gravă din punct de vede­re al personalului, şi nu înţeleg de ce, în momentul în care s-a făcut reorga­nizarea şi s-a stabilit numărul de pos­turi pe Moraviţa, nu s-a luat în calcul fap­tul că e vorba totuşi, de o Vamă ma­re, intens tranzitată”,spune Gheor­ghe Paraschiv, liderul Sindicatului din Regionala pentru Accize şi Opera­ţiuni Vamale Timişoara.

Reorganizarea a fost făcută într-o aşa manieră încât la Moraviţa au fost daţi afară şi agenţii specializaţi pe în­drumarea câinilor antidrog şi operarea dispozitivului de scanat tiruri Roboscan : „Se caută acum agenţi care să preia câi­nii antidrog. Probabil, vor trebui aduşi şi alţi câini, pentru că un astfel de câi­ne se ataşează de stăpân şi nu ascultă de altcineva”, explică liderul sindical. Acesta mai spune că problema e că sunt puţini agenţi vamali dispuşi să mai preia câini. Şi aceasta pentru că s-a văzut ce s-a întâmplat la concursul de reconfirmare pe post : s-au dat aceleaşi subiecte tuturor, deşi co­ordonatorii de câini nu au făcut vămui­re propriu-zisă, ci control antidrog.„E evident că, nelucrând zi de zi cu norme­le din domeniul vămuirii, au fost primii care au picat la examen. Şi aşa am ră­mas fără coordonatori de câini anti­drog”,precizează Gheorghe Paraschiv.

Acelaşi lucru e valabil şi în cazul Roboscan, cel mai performant sistem de scanare de tiruri din lume, cu care a fost dotată Vama Moraviţa. „Au fost daţi afară cei care operau Roboscan, pentru că li s-a dat aceeaşi grilă gene­rală de concurs, deşi ar fi trebuit să dea examen din specializarea lor. Şi aşa am rămas fără niciun agent vamal timi­şean care să ştie să opereze Roboscan-ul. A fost adus cineva de la Porţile de Fier I, care nu poate lucra nonstop. Lucrea­ză în ture de 12 ore, dintre care două ore pauză, pentru că aşa impun norme­le de siguranţă legate de operarea dispozi­tivului”, mai declară liderul sindical.

Retrogradare ante-Schengen

În total contratimp cu pregătirile legate de aderarea la Spaţiul Schen­gen, care impun ca şi în Moraviţa să existe un punct vamal cu o structură funcţională, şi cu personal suficient, în acest an, cu foarte mare discreţie, Au­toritatea Naţională a Vămilor a schim­bat calificativele birourilor vamale din ţară, ocazie cu care Biroul Vamal Mo­raviţa a fost retrogradat de la Birou de gradul I la Birou de gradul II.

Gheorghe Paraschiv mai spune că această încadrare are efecte imediate asupra schemelor de personal.„Un Birou vamal de grad I are în schemă 95 de persoane. Unul de grad II, 45. Deci, din start, s-a ajuns la o înjumă­tăţirea a schemei de personal. Aceasta în condiţiile în care traficul din Mora­viţa şi importanţa acestui punct nu justifică această retrogradare. Din peste 100 de agenţi vamali acum trei - patru ani, acum mai suntem 20. S-a încercat să se cârpească schema de personal, aducându-se agenţi vamali de la aeroport. Însă la Moraviţa este un cu totul alt specific, şi majoritatea ce­lor aduşi nu s-au putut adapta”,pre­cizează Gheorghe Paraschiv.

Nicolae Stoican, directorul adjunct al Direcţiei pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, confirmă că, la majoritatea birourilor vamale, sunt în momentul de faţă probleme legate de scheme de personal insuficiente.

Reorganizare fără explicaţii

Reorganizarea sistemului vamal, care a dus la retrogradarea Biroului Va­mal Moraviţa într-unul de grad II nu a fost explicată în niciun fel de respon­sabilii Agenţiei Naţionale a Vămilor. „Această reorganizare a creat foarte multe probleme, şi e de vină pentru actuala criză de personal. Noi am în­cercat să aflăm de la A.N.V. motivul pentru care s-au făcut retrogradări de birouri vamale, dar nu ni s-a oferit nicio explicaţie”, ne-a declarat Voinea Ne­goiţă, vicepreşedintele Sindicatului Vameşilor şi Poliţiştilor „Pro Lex”.

Din punctul său de vedere, restruc­turarea sistemului vamal şi retrogra­darea unor birouri vamale s-au făcut pe criterii care scapă logicii norma­le. „E de ajuns să dau un singur exem­plu, reprezentativ pentru modul de or­ganizare : în cadrul Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Mehe­dinţi, care are o zonă de frontieră des­tul de mare şi o problematică dificilă, a fost clasată ca fiind Direcţie Judeţeană de grad III. Asta în timp ce Direcţia Judeţea­nă pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Vrancea, unde nu se întâmplă nimic, a fost clasată ca Direcţie de rang II. Reorganizarea s-a făcut pe criterii greu de înţeles. În plus, s-au făcut nişte mutări ilogice, fiind aduse în Birourile Vamale de frontieră per­soa­­­ne care nu au lucrat niciodată la gra­niţă şi care sunt total depăşite de pro­blematica unul birou de graniţă”, acuză Voinea Negoiţă.

Liderul sindical mai spune că nu doar controlul vamal, ci şi controlul pe segmentul accizelor au de suferit din cauza aceloraşi restructurări originale. „Pe control ulterior, la Accize, erau înainte de reorganizare 260 de oameni la nivelul întregii ţări. Or, ţinând cont de fenomenul evaziunii pe acest seg­ment al produselor accizabile, cum pu­teau acoperi 260 de oameni toată ţara? Acum, după restructurare, am înţeles că au rămas mai puţini de 200. Este bătaie de joc, în condiţiile în care peste tot se spune că trebuie combătută evaziunea fiscală şi că e nevoie de bani la buget”.

Regionalele Vamale, garant pentru „probitatea morală” a celor din puncte

După descinderile D.N.A., în majoritatea cazurilor, Direcţiile Regio­nale Vamale afectate au trebuit să-şi înlocuiască rapid oamenii reţinuţi de D.­N.A., în aşa fel încât să nu se bloche­ze traficul prin vămi. Ceea ce nu înseam­nă că schemele de personal, astfel câr­pite, sunt cele mai reuşite. Totuşi, res­ponsabilii A.N.A.F. şi ai A.N.V. au pre­cizat recent pe această temă, făcând referire şi la situaţia din vestul ţării că pentru asigurarea necesarului de per­sonal, în scopul desfăşurării în condiţii eficiente a activităţii birourilor vama­le, A.N.V. a dispus mutarea temporară, respectiv delegarea unor funcţionari publici din cadrul structu­rilor subor­donate la birourile vamale implicate în acţiunile D.N.A. Totodată, A.N.V. a anunţat că a dispus coordonarea tu­relor de serviciu în cadrul Birourilor Vamale menţionate mai sus de către funcţionari publici a căror probitate morală este recunoscută, la propu­nerea Direcţiilor Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale în subor­dinea cărora funcţionează respectivele structuri.

Raportând această poziţie origi­na­lă a A.N.V. la ce s-a întâmplat în vestul ţării, oricine se poate întreba cum poa­te garanta Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara probitatea morală a agenţilor delegaţi la Moraviţa, în condiţiile în care nu a avut informaţii, sau se presupune că nu a avut informaţii despre „filierele şpăgii” de la Moraviţa, în care erau implicaţi zeci de angajaţi ai Direcţiei?