Pe parcursul întregii săptămâni, amânarea aderării României la Spaţiul Schengen şi motivaţia acestei decizii au fost subiecte extrem de fierbinţi, analizate şi de presa din România, dar şi de cea internaţională. Evenimentele şi declaraţiile s-au succedat cu o viteză uluitoare, concluzia fiind că România şi-ar putea schimba în perioada următoare atât poziţia adoptată până acum în forurile europene, cât şi parteneriatele strategice cu unele state, parteneriate care, spun unele voci, s-au dovedit a fi neproductive.


Declaraţii la foc automat

Aproape în fiecare zi a săptămânii trecute, presa a avut de dezbătut cel puţin o declaraţie ex­trem de inte­resantă legată de motivaţiile deciziei de amâ­nare a aderării României la Spaţiul Schen­gen.
Lucrurile au luat am­ploa­re după ce o agenţie de presă germană a anunţat, joi, că mi­nistrul de Interne din Unga­ria, Sandor Pinter, ar fi de­clarat că aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schen­gen a fost amânată. Potrivit oficialului maghiar, ambele ţări mai ar mai avea de înde­plinit o serie de sarcini, astfel că o aderare la termenul fixat, de 31 martie 2011, este im­posibilă. Declaraţia, deşi a fost infirmată ulterior, a fost un semnal destul de clar pen­tru România, în condiţiile în care Ungaria deţine preşe­dinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2011.
Această controversă le­gată de declaraţia oficialului maghiar a fost contrabalan­sată de declaraţii mai mult sau mai puţin inspirate ale poli­ticienilor români. Dacă mi­nistrul de Externe, Teodor Baconschi, a dat de înţeles că, în urma acestei amânări, poziţia României faţă de par­teneriatele strategice cu Fran­ţa sau Germania s-ar putea schimba, preşedintele Traian Băseascu a sugerat că, în noul context, banii repartizaţi sistemelor de securizare a frontierelor, proiect de care se ocupă EADS, concern ger­mano-francez, ar putea lua o cu totul altă destinaţie, putând fi investiţi pe plan intern, pentru ajutarea întreprin­derilor mici şi mijlocii.
Teodor Baconschi a contestat şi invocarea Me­canismului de Cooperare şi Verificare în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne, invocat ca un motiv de amânare a ade­rării la Schengen, preci­zând că dacă se extrapolează MCV în alte domenii, Ro­mâ­nia este pusă într-o situaţie de penumbră şi acest lucru nu trebuie acceptat. „Dacă MCV-ul nu este folosit pentru re­forma Justiţiei şi devine pre­text pentru blocarea Româ­niei în orice alt dosar, nouă nu ni se pare că şi-a atins scopul”, declara Teodor Baconschi.
Peste toate aceste de­claraţii a venit şi poziţia mi­nistrului francez pentru Afa­ceri Europene, Laurent Wau­quiez, care a reiterat dezacordul autorităţilor fran­ceze cu privire la intrarea Ro­mâniei şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, invocând proble­ma corupţiei şi lipsa de se­curitate a graniţelor româ­neşti, favorizată de salariul mic al vameşilor. Această „explicaţie” a precipitat şi mai mult lucrurile în politica şi diplomaţia din România, de­claraţiile date pe această temă sugerând că Franţa ca­u­tă noi motive, nerealiste, pentru a-şi justifica poziţia.


Franţa se contrazice

Declaraţiile făcute săp­tămâna trecută de ministrul francez pentru Afaceri Eu­ropene, Laurent Wauquiez, sugerau că România nu ar fi pregătită pentru aderarea la Schengen, din punct de ve­dere al securizării frontierei : „Aderarea la Spaţiul Schengen este o responsabilitate enor­mă. Frontiera lor devine fron­tiera noastră. Trebuie să fie capabili să o controleze, în timp ce aici au loc diverse tipuri de trafic”. Declaraţiile sale se bat, însă, cap în cap cu concluziile Comitetului de Evaluare Schengen (din care fac parte şi reprezentanţi ai Franţei), care a verificat, la sfârşitul anului trecut, in­clusiv în Timiş, gradul de se­curizare a frontierei.   
Conform Raportului Co­misiei de Evaluare, Aero­por­turile Otopeni, din Bucureşti, şi „Traian Vuia”, din Ti­mişoara, precum şi Punctele de Trecere a Frontierei Sta­mora Moraviţa rutier şi fe­roviar corespund cerinţelor acquis-ului Schengen. Mai mult, membrii Comitetului de Evaluare care s-a aflat în România în perioada 15 - 17 noiembrie au precizat că „ne­ajunsurile constatate la cele două aeroporturi, în urmă cu un an de zile, au fost reme­diate corect”.    În urma vizitei la Punctul de Trecere a Frontierei Sta­mora Moraviţa, Comitetul de evaluare a apreciat „în mod deosebit nivelul general de realizare şi pregătire, precum şi faptul că infrastructura acestora este operaţională. Mai mult decât atât, s-a sub­liniat faptul că, într-un timp foarte scurt, s-au făcut pro­grese foarte mari din punctul de vedere al echipamentelor disponibile pentru supra­vegherea şi controlul fron­tierei”, după cum preciza Mi­nisterul Administraţiei şi In­ternelor.


Salariile vameşilor, piedică pentru Schengen

Ministrul francez Lau­rent Wauquiez a declarat săp­tămâna trecută şi că salariile extrem de mici ale per­so­nalului vamal sunt o piedică pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, susţinând că vameşii plătiţi atât de prost prezintă un risc crescut de a fi corupţi. „Trebuie rezolvată şi problema corupţiei : un vameş român câştigă 400 de euro pe lună", a declarat mi­nistrul francez.
„Noi am tot aşteptat mă­riri salariale în sistemul va­mal, lucru care nu s-a mai în­tâmplat. Eu consider decla­raţiile ministrului francez ca fiind justificate”, ne declară Gheorghe Paraschiv, li­derul Sindicatului Personalului Vamal din Regionala Vamală Timişoara.
Directorul adjunct al Di­recţiei Regionale pentru Ac­cize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, Nicolae Stoican, spune că, în medie, un agent vamal câştigă în prezent apro­ximativ 1.500 de lei. „Noi spunem de multă vreme că trebuie reglementată această situaţie a salariilor perso­nalului vamal. Totuşi, ţin să spun că, în ultimele trei luni ale anului, au fost acordate o serie de stimulente care, cumulate, au reprezentat încă un salariu net. Există pro­misiuni că aceste creşteri se vor permanentiza, caz în care ar putea fi unele salarii care s-ar dubla”.


Constantin Dudu Ionescu, fost ministru de Interne : „România trebuie să îşi creeze coaliţii”

Constantin Dudu Iones­cu, fost ministru de Interne, cre­de că invocarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare ca un motiv de amânare a aderării Ro­mâniei la Spaţiul Schengen este o anoma­lie procedurală. „Noi am intrat într-un club în care ni s-a spus tot timpul că respectarea regulilor este principala regulă. Or, dacă ni se spunea de la înce­put, legat de subiectul Schengen, că, pe lângă chestiunile tehnice, MCV-ul acesta este una dintre con­diţiile suplimentare, puteam lua nişte măsuri ca atare. Adică, noi am început să să jucăm fotbal şi am constatat, între timp, că, de fapt, jucăm polo. Asta nu înseamnă că nu avem probleme cu justiţia. Dar să introduci în timpul jocului alte reguli sau să schimbi total regulile este total inacceptabil”.
Fostul ministru constată că unele state europene pot schim­ba fără nici un fel de mecanism de consul­tare cu celelalte ţări regu­lile şi procedurile Uniunii Eu­ropene, lucru care creează un precedent periculos. „Acum am înţeles că se invocă şi salariile poliţiştilor şi vame­şilor, însă aceste lucruri se ştiau, nu sunt schimbări de ultimă oră, trebuiau spuse de la început”.
Constatin Dudu Ionescu es­te de părere că această chestiune procedurală, legată de schim­ba­rea din mers a regulilor, a deve­nit una de fond. „Eu cred că Ro­mâ­nia ar trebui să îşi creeze coaliţii, şi să continue să lupte pentru respectarea drepturilor sale”.


Adrian Severin, fost ministru de Externe al României : „Mecanismul de Cooperare şi Verificare nu are nicio bază legală”

La rândul său, Adrian Seve­rin, fost ministru de Externe al României, consideră invocarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare un argument deloc credibil pentru blocarea aderării României la Spaţiul Schengen. „Acel mecanism nu are nimic de a face cu securitatea frontierelor externe. Sigur că putem să facem conexiuni filozofice între orice. Mie mi s-a părut foarte ciudată declaraţia de joi a ministrului francez pentru Afaceri Euro­pene, care a încercat să dea expresie concretă deciziei, spunând că reducerea cu 40% a salariilor va­meşilor face ca frontiera să fie ne­sigură, întrucât vameşii cu salarii atât de mici pot fi corupţie. E o idee foarte interesantă. Dacă era o reducere de 35% era bine? La ce salariu devin vameşii incorup­tibili ? Există şi o diferenţă între coruptibilitate şi corupţie.
Deci, nu se poate vorbi în termenii aceş­tia, ci se poate invoca doar corup­ţia măsurată, dovedită. Asta ca să nu mai vorbim că fenomenul corupţiei e transfrontalier, nu e specific României. Toate aceste teorii demonstrează cât de fragi­le, ca să nu zic inexistente, sunt argumentele lor”.
Adrian Severin spune că tre­buie neapărat menţionat, în ac­tualul context, că acest Meca­nism de Cooperare şi Verificare invocat acum nu mai e convenit prin niciun tratat. „Acest meca­nism nu a dus la nimic pozitiv măsurabil. Acest MCV nu a fost convenit prin tratate. Prac­tic, nu are bază legală. El a fost ac­ceptat printr-un acord formal, între România şi Comisia Euro­peană, ca o anexă, un accesoriu la clauza de salvgardare. Dar clau­za de salvgardare a ieşit din vigoa­re, i-a expirat termenul de valabili­tate. În aceste condiţii, şi acest Mecanism de Cooperare şi Verifica­re este caduc în acest moment”.


Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe al României : „Poziţia Germaniei şi a Franţei nu a fost o surpriză”

Faptul că Mecanismul de Cooperare şi Verificare ar fi avut un rol decisiv în decizia amânării aderării României la Spaţiul Schengen i se pare ne­verosimil şi fostului ministru de Externe Adrian Cioroianu. „Este o dezbatere falsă să ne întrebăm dacă trebuie aplicat acest Mecanism de Cooperare şi Verificare, dacă trebuie denunţat sau nu. Asta atâta vreme cât amânarea noastră s-a recu­nos­cut clar că a avut consi­derente preponderent politice. Nu e vor­ba de incapacităţi de ordin teh­nic, probabil că ar fi fost trecute cu vederea dacă nu ar fi existat motive de ordin politic care să intervină în această situaţie. Poziţia Germaniei şi a Franţei nu a fost nicio supriză pentru diplo­maţia română, sau pentru oame­nii politici din România. Sem­nale în acest sens au venit pe tot parcursul anului 2010”.