Şcolile profesionale vor fi reînfiinţate de anul viitor

Influenţat în mare măsură şi de rezultatele extrem de slabe ale examenului de bacalaureat din acest an, Ministerul Educaţiei pregăteşte, începând din anul şcolar 2011 - 2012, reînfiinţarea şcolilor profesionale. Desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii, care a dus şi în Timiş la dispariţia a 25 de unităţi de acest tip, este considerată una dintre cele mai neinspirate decizii luate în sistemul educaţional în ultimii ani.

Revenirea la învăţământul profesional

Conform unor declaraţii recente ale unor reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, învăţământul profesional va fi reintrodus din anul şcolar 2011 - 2012, iar în şcolile profesionale partea teoretică va fi redusă, iar cea de do­bândire a meseriei va fi simţitor dez­voltată. Schimbarea privind reintrodu­cerea învăţământului profesional va fi făcută abia de anul viitor deoarece trebuie să existe o perioadă în care să fie pregătită legislaţia secundară.

Ministerul Educaţiei a fost con­vins să întreprindă acest demers după rezultatele dezastruoase obţinute la examenul de bacalaureat de către ab­solvenţii de liceu, dar şi după analiza­rea rezultatelor unui sondaj realizat recent privind învăţământul din Ro­mâ­nia, care a reliefat faptul că 95% din cei care au răspuns consideră că “şcoala profesională tradiţională era mai bună decât tot ce a fost pus în locul ei începând cu 2003”.

Decizia Ministerului Educaţiei vine să repare o hotărâre din 2009 a aceluiaşi minister, pe atunci condus de Ecaterina Andronescu, când s-a decis, peste noapte, ca începând cu anul şcolar 2009 - 2010, să se desfiin­ţeze şcolile de artă şi meserii. Decizia a fost atunci ţinută la secret, cu câte­va săptămâni înainte de începerea noului an şcolar 2009 - 2010 anunţându-se noua cifră de cifră de şcolarizare, care nu mai prevedea locuri pentru şcolile de arte şi meserii, alocându-se doar locuri pentru învăţământul liceal cu cele trei profiluri ale sale: teoretic, vo­caţional şi profesional şi tehnic. Până la acel moment, erau alocate locuri în planul de şcolarizare şi şcolilor de arte şi meserii.

La acel moment Ministerul Educa­ţiei nu a oferit o explicaţie plauzibilă cu privire la motivul desfiinţării aces­tor şcoli de arte şi meserii, care con­tinuau tradiţia vechilor şcoli profesio­nale. În noua variantă, care prevedea exclusiv învăţământ liceal, elevii de la liceele tehnice nu aveau posibilitatea dobândirii unor cunoştinţe tehnice solide, întrucât numărul de ore alocat instruirii practice era mult prea mic. În plus, nu s-a ţinut cont de faptul că acumularea simultană a disciplinelor teoretice, de specialitate şi a instruirii practice depăşeşte cu mult puterea de asimilare a multor elevi.

Cu toate acestea, schimbarea s-a produs la nivelul sistemului, iar şcolile de arte şi meserii au dispărut. La acel moment au existat acuzaţii şi semne de întrebare legate de interesele care au stat în spatele acestor strategii, al căror scop ar fi fost să aducă înspre învăţământul superior privat absol­venţi de liceu “cotizanţi”, care nu aveau însă cunoştinţele necesare pentru a absolvi un liceu, şi nu ar fi avut ce să caute în sistemul universitar. Această ipoteză a  fost luată în discuţie şi din perspectiva funcţiei deţinute de Eca­terina Andronescu – rector al Univer­sităţii Politehnica Bucureşti.

25 de şcoli de arte şi meserii, desfiinţate în Timiş

Inspectorul şcolar general adjunct Halasz Francisc precizează că, în momentul în care s-a decis desfiinţa­rea şcolilor de arte şi meserii, în judeţ funcţionau 25 de astfel de unităţi, ma­joritatea, pe lângă grupurile şcolare tehnice, deşi una singură avea statutul declarat de şcoală de arte şi meserii.

În opinia sa, decizia aceasta a fost o iniţiativă nefericită, care nu a ţinut cont de realităţile de pe piaţa muncii şi cerinţele angajatorilor. Halasz Fran­cisc vede hotărârea de înfiinţare a şco­lilor profesionale o iniţiativă foarte bu­nă, dat fiind faptul că piaţa muncii es­te nevoie de oameni pregătiţi în diver­se meserii pentru care nu trebuie nea­părat să fi promovat un examen de bacalaureat.“În plus, trebuie să accep­tăm că sunt şi tineri cărora intelectul nu le permite să promoveze examenul de bacalaureat, şi atunci prin aceste şcoli profesionale li se oferă posibili­tatea de a se realiza în viaţă prin în­vă­ţarea unor meserii şi acumularea unor deprinderi tehnice, care le oferă şansa de a avea calificarea necesară pentru dobândirea unui loc de muncă bine plă­tit”, mai spune oficialul Inspectora­tului Şcolar Timiş.

Sindicat “Spirut Haret” : “A fost grav că s-a acceptat desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii”

Profesorul Virgil Popescu, liderul judeţean al Federaţiei “Spiru Haret”, care reprezintă personalul didactic din sistemul preuniversitar consideră că e regretabil că s-a acceptat, în 2009, desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii. “Sunt foarte mulţi cei din sistem care au susţinut că desfiinţarea acestor uni­tăţi şcolare a fost o mare greşeală. Şco­lile de arte şi meserii erau necesare, pentru că se vede şi acum că e foarte mare nevoie de muncitori calificaţi în diverse domenii, cu deprinderi tehnice pe care doar o astfel de şcoală profe­sională, nu liceul, le asigură. Şi nu poţi să le pretinzi tuturor elevilor să facă liceul şi să ia bacalaureatul, unii pur şi simplu nu au capacitatea aceasta. De aceea trebuie să fie îndrumaţi spre meserii de care e nevoie şi care sunt căutate. De aceea eu consider că aceas­tă iniţiativă de reînfiinţare a şcolilor profesionale este foarte bună”.

Sindicat “Alma Mater” : “S-au tot făcut rapoarte în care s-a cerut reînfiinţarea şcolilor profesionale”

Conf. univ. dr. ing. Ilare Bordea­şu, preşedintele judeţean al Sindica­tului Alma Mater susţine că în sistemul educaţional s-a militat pentru reînfiin­ţarea şcolilor profesionale, mai ales du­pă rezultatele dezastruoase de la exame­nul de bacalaureat din ultimii ani. “Eu mă număr printre militanţii care au ce­rut prin rapoarte înfiinţarea acestor şcoli profesionale. Evident, ar fi fost bine să nu se desfiinţeze, pentru că acum se vor depune eforturi suplimentare pentru reînfiinţarea lor, pentru găsirea cadrelor didactice necesare sau rean­gajarea lor şi aşa mai departe. Nu e niciun secret că există oameni care au mână de meseriaşi şi care nu au deprin­derile teoretice necesare pentru a pro­mova un examen de bacalaureat. Nu văd de ce ar trebui forţaţi să se integre­ze în sistemul de învăţământ teoretic, atâta vreme cât au deprinderi practice evidente”.

EduCer : “E o prăpastie între sistemul educaţional şi piaţa muncii”

Profesorul Ştefan Vlaston, preşe­dintele EduCer, spune că salută deci­zia Ministerului Educaţiei de a reîn­fiinţa şcolile profesionale începând de anul şcolar viitor. “E o prăpastie între sistemul educaţional şi piaţa muncii care face rău economiei româneşti, că­­reia îi afecteaza grav productivi­ta­tea, atractivitatea şi eficienţa. Aşa se face că angajatorii nu îşi găsesc forţă de muncă calificată, specializările de care au ei nevoie nu mai există la ni­velul învăţământului românesc. Deşi se dă vina pe părinţi pentru faptul că nu evaluează corect capacitatea şi de­prinderile tinerilor, adevărul e că în ultima perioadă nu prea au existat al­ternative. Elevii au fost forţaţi cu toţii să se îndrepte spre filiera teoretică, deşi nu aveau înclinaţie spre aşa ceva. E absurd să nu se înţeleagă faptul că există tineri cu înclinaţii parctice, ca­re trebuie lăsaţi să facă lucrurile la ca­re sunt buni. E logic să se accepte că nu oricine poate să înveţe integrale sau teoria literaturii”.

În opinia sa, este binevenită reîn­fiinţarea acestor forme de învăţământ de anul viitor pentru că nu se putea aş­tepta încă cinci ani trecerea învăţă­mântului gimnazial pe noua structură de nouă clase.“Să sperăm că metodo­logia aşteptată va impune ca principiu parteneriatul public-privat în formarea profesională pe traseul şcolii profesio­nale. Şi nu vom mai avea elevi care să pice la bacalaureat doar pentru că nu aveau alternativă la traseul liceal”, mai spune Ştefan Vlaston.

Criză de muncitori calificaţi

Nevoia de muncitori calificaţi pe piaţa muncii din Timiş este confirmată de faptul că multe dintre ofertele de locuri de muncă ce necesită calificare profesională, tehnică, mediatizate prin intermediul A.J.O.F.M. nu îşi găsesc adresanţii. Şi aceasta pentru că sunt calificări pe care le cere piaţa muncii şi care nu se mai regăsesc în oferta de studiu a unităţilor de învăţământ.

“E nevoie de sudori, de muncitori calificaţi în domeniul prelucrării prin aşchiere, de mecanici sau frezori. Din păcate, şcoala se pare că nu mai pro­du­ce muncitori calificaţi în acest dome­nii. S-au desfiinţat fostele şcoli profe­sionale, s-au desfiinţat şcolile de arte şi meserii. În loc au rămas licee teoretice, care produc pe bandă rulantă munci­tori necalificaţi”,susţine Ştefan Gogo­şanu liderul Cartelului Sindical Timiş.

La Prefectura Timiş s-a luat în discuţie această chestiune la ultimele întruniri ale Comisiei de Dialog Social, în care reprezentanţii patronatelor au precizat că pe piaţa locală a muncii e pur şi simplu imposibil să găsească muncitori calificaţi pe domeniile de care au nevoie. “Angajatorii au precizat că între specializările unităţilor de învăţământ de pe plan local şi cererea de locuri de muncă nu există niciun fel de corelare”, explică liderul sindical.