Cu sau fără legătură cu revoltele populare din ţările arabe, în România ultimelor săptămâni preţul carburanţilor a luat-o razna, ajungând la niveluri-record. În ciuda controalelor şi investigaţiilor declanşate, până acum în afară de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală care s-a pronunţat în ianuarie în legătură cu scumpirile, pe care le-a considerat nejustificate, nu a existat un punct de vedere clar al statului care să ateste faptul că creşterile de preţuri au argumente solide sau sunt doar rezultatul speculei. Dacă Consiliul Concurenţei face investigaţii pe piaţa de profil, inclusiv în Timiş, transportatorii spun că vor organiza noi şi noi mişcări de proteste şi boicotări temporare ale benzinăriilor.


Creşteri de preţuri în lanţ

Preţul carburantului a ajuns în cursul săptămânii trecute, din nou, ştire de presă, după ce a atins valoarea re­cord de şase lei litrul de benzină. Scum­pirile s-au făcut în serie, la aproape toate staţiile de carburanţi, după ce OMV Petrom, care deţine peste 40% din piaţa distribuţiei de carburanţi, a scumpit benzina cu nouă bani pe litru.

Până acum explicaţiile compa­niilor de profil s-au referit la ce se în­tâmplă pe plan internaţional, în spe­cial în Libia, unul dintre marii furnizori de petrol. Această argumentaţie nu poate explica însă creşterile de preţuri peste noapte, pentru că şi în Timiş există societăţi care tranzacţionează cantităţi imense de carburant, având stocate, în depozite şi rezervoare spe­ciale, mii de tone de carburant. Iar res­pectivul carburant, cumpărat ieftin, nu ar fi trebuit să facă obiectul scumpirii, însă, cum s-a mai întâmplat în situaţii similare, întreprinzătorii români din domeniu nu scapă nici un prilej de a-şi maximiza profiturile, în cazul unor situaţii care duc la creşteri de preţuri conjuncturale.

Scumpirile recente au fost extrem de dezbătute pentru că au fost făcute brusc, ajungându-se la măriri specta­culoase de preţ. Însă preţul carburan­tului a crescut constant în ultimele luni, mărindu-se de la an la an. Astfel, potrivit Institutului Naţional de Sta­tistică, combustibilii s-au scumpit anul trecut cu peste 15%, după ce în 2009 preţurile au fost majorate cu 13%.


Investigaţii în derulare de cinci ani 

Piaţa distribuţiei de carburanţi din România este monitorizată şi analizată de Consiliul Concurenţei încă din 2005, dar deocamdată autoritatea nu a pre­zentat concluziile anchetei.

Pe 23 februarie, Guvernul a primit o informare a Consiliului Concurenţei privind creşterile de preţ la carburanţi, dar documentul a fost considerat drept unul prea general de premierul Emil Boc, care a cerut refacerea materialu­lui. „Am realizat în ultima perioadă monitorizări constante ale evoluţiei pre­ţurilor carburanţilor în Timiş. Am avut în vedere nu doar preţul motorinei şi benzinei, ci şi al gazului petrolier lichefiat. Am realizat analize legate de preţuri nu doar pe distribuitorii mari, ci şi pe firmele mici care se ocupă pe plan local cu distribuţia şi comercia­li­zarea de carburant. Datele culese de pe plan local au fost transmise la Bu­cureşti raportorului care se ocupă de această investigaţie, vizând preţurile de pe piaţa carburanţilor”, ne-a decla­rat Eleonora Marta, şeful Inspectora­tului Teritorial de Concurenţă Timiş.

Există însă o problemă legată de competenţele limitate ale Consiliului Concurenţei. După cum preciza recent Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Con­si­­liului Concurenţei, într-un răspuns la o interpelare parlamentară, „autori­tatea română de concurenţă nu are în atribuţii reglementarea preţurilor, ci identificarea şi sancţionarea posibi­lelor practici anticoncurenţiale care au ca obiect sau efect restrângerea, îm­piedicarea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească”.

În eventualitatea găsirii unei ne­re­guli, Consiliul Concurenţei emite o de­cizie, care nu e însă finală. „Forul de­cident este Plenul Consiliului, care în urma deliberării ia o hotărâre concre­tizată printr-o decizie, care poate fi ata­cată în instanţă, în doi paşi : la Curtea de Apel Bucureşti, respectiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acest context, trebuie subliniat faptul că autoritatea de concurenţă sancţionea­ză acele încălcări faţă de care deţine probe clare pentru a susţine analiza şi decizia emisă”, afirmă Bogdan Chiriţoiu.

Cu alte cuvinte, cei care aşteaptă de la Consiliul Concurenţei să inter­vină şi să ia măsuri dure, obligând co­mercianţii de carburanţi să reducă pre­ţurile, îşi fac speranţe inutile. Consiliul Concurenţei poate interveni doar când sesizează o situaţie de monopol, sau de nivelare a preţurilor printr-un cartel anticoncurenţial. De altfel, până acum, singura neregulă sesizată de Consiliul Concurenţei în acest domeniu şi făcută publică nu vizează motorina sau benzi­na, ci gazul petrolier lichefiat, fiind specificat faptul că există indicii că una dintre marile companii de profil ar fi stabilit, împreună cu distribuitorii săi, impunerea unor restricţii privind pre­ţul de revânzare cu amănuntul al gazu­lui petrolier lichefiat.

Cu toate acestea, în afară de Con­si­liul Concurenţei, Statul român nu prea are cum să-şi exercite controlul asupra preţurilor practicate pe această piaţă. Competenţe în acest sens nu are nici Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care poate doar să sancţioneze eventuala evaziune fiscală din acest domeniu. Cu toate acestea, în luna ianua­rie, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a întocmit un raport privind pro­ducătorii şi distribuitorii de carbu­ranţi în care se spune că preţul la pom­pă a fost majorat nejustificat pe par­cursul anului 2010.


Transportatorii prognozează scumpiri în lanţ

Evident, cei mai afectaţi de aces­te scumpiri sunt cei din sectorul servi­ciilor de transport. De exemplu, în ca­zul taximetriştilor timişoreni, scum­pirea carburantului îi aduce, pe unii dintre ei, în situaţia de a lucra la tarife care nu acoperă costurile aferente. Şi aceasta pentru că, spun reprezentanţii acestora, Primăria Timişoara a fixat nişte tarife maximale pentru operatorii de taxi, tarife care, în actualul context, nu le mai acoperă costurile. „Teoretic, legea nu îţi dă voie să lucrezi la tarife care nu îţi acoperă costurile. Cei care sunt prinşi că lucrează în acest fel sunt amendaţi, cu amenzi care pot merge până la 5.000 de lei. Am cerut în acest sens audienţă la Primărie, şi ne vom adresa şi instanţei dacă nu vom găsi înţelegerea necesară”, ne-a declarat Cristea Savu, liderul Sindicatului Taximetriştilor Independenţi din Timişoara.

La rândul lor, reprezentanţii trans­portatorilor din Timiş spun că afacerea lor e direct afectată de scumpirea car­burantului şi că primesc foarte multe sesizări de la oameni din branşă legate de faptul că aceste măriri de preţuri îi pun într-o situaţie dificilă. „Destul de mulţi transportatori timişeni ne-au spus că au fost puşi într-o situaţie foar­te grea şi că, dacă vor apărea noi şi noi scumpiri, în acelaşi ritm, nu ştiu cum îşi vor mai putea desfăşura activitatea. Mulţi spun că nu ştiu unde se va ajun­ge cu aceste scumpiri, sunt disperaţi”, precizează Adrian Ioan Cota, repre­zentantul pe Timiş al Uniunii Naţio­nale a Transportatorilor Rutieri.

În opinia sa, aceste scumpiri ale car­burantului se vor regăsi în perioada imediat următoare în scumpiri genera­li­zate, în aproape toate sectoarele. „Aceste majorări de preţuri afectează toate ramurile. Se vor scumpi de la me­dicamente şi până la alimente. Ni­mic nu poate funcţiona fără transport”.

Neavând, deocamdată, alt mijloc de a protesta împotriva scumpirilor exagerate a carburanţilor, transpor­tatorii intenţionează să repete în Timiş acţiunile de refuz de alimentare. În zilele de 16, 17 şi 18 ianuarie, în Timiş, s-a remarcat o scădere drastică a vânzării majorităţii benzinăriilor, după ce în aceste zile reprezentanţii diver­selor asociaţii ale transportatorilor şi conducătorilor auto au decis să oco­lească staţiile de alimentare, să nu facă plinul la maşini şi să opteze pentru deplasare pe jos sau cu mijloacele de transport în comun. Tot ca formă de protest, cei care şi-au alimentat maşi­nile în acele zile, constrânşi de obliga­ţiile profesionale, au plătit cu saci cu kilograme de monede, lucru care a dus la blocarea unor benzinării. Deşi nu au avut un impact foarte mare, aceste ac­ţiuni reprezintă primele de acest gen şi au avut rolul de a trage un semnal de alarmă. În urma acestor acţiuni, unele lanţuri de benzinării au decis chiar să facă o reducere minoră a preţurilor practicate.


„De vină pentru scumpiri nu sunt doar conflictele din ţările arabe”

Economistul timişorean Nicolae Ţăran spune că aceste creşteri con­stante şi deloc mici de preţuri care au loc în ultima vreme au legătură cu re­voltele populare din ţările arabe, care au dus la blocarea exporturilor de petrol ale sta­telor afectate, dar că acele con­flicte nu reprezintă singura cauză. „Însă nu aceasta e singura cauză. La nivel in­ternaţional piaţa petrolului a fost con­fruntată în ultimele luni cu creşteri suc­cesive şi constante de preţuri. Cotaţia barilului de petrol a crescut, într-un in­terval de timp relativ scurt de la 60 de dolari la 100 de dolari. România nu e un caz singular în ceea ce priveşte creş­terile preţului carburantului. În toate ţările vecine există aceeaşi problemă”.