Tocmai din cauza dificultăţii de încasare a taxelor şi impozitelor, statul a fost de acord în acest an să acorde eşalonări ale debitelor, ca o măsură de sprijin a mediului de afaceri aşteptată de ani buni. Eşalonarea poate fi un semn că şi structurile Fiscului au conştien­tizat faptul că măsurile clasice de recuperare a datoriilor către stat, prin popriri de conturi şi sechestre instituite asupra bunurilor, nu mai dau randamentul scontat, putând duce, eventual, la închiderea unor firme şi transformarea unor angajaţi din plătitori de taxe şi impozite în asistaţi social, lucru care creşte cheltuielile statului. În Timiş, ca de altfel în toată ţara, măsurile dure de recuperare a debitelor datorate statului nu par să mai aibă efectul aşteptat, fiind foarte puţine firmele sau persoanele cu lichidităţi care se arată interesate de bunurile scoase la licitaţie, chiar şi când acestea sunt la preţuri-chilipir.


Un blocaj generalizat

Eşalonarea care se va acorda în acest an firmelor care au probleme cu plata impozitelor către stat reprezintă un efect al randamentului slab obţinut în ultima vreme de metodele clasice, dure, de recuperare a debitelor datorate statului. Nici sechestrarea bunurilor, nici popririle de conturi nu au dus la recuperări spectaculoase ale arieratelor datorate statului, firmele vizate, afectate de blocajul financiar generat de criză, intrând de multe ori în insolvenţă.

Înainte de a decide acordarea eşa­lonărilor la plata impozitelor datorate statului, Fiscul a încercat totuşi, la începutul acestui an, o amplă campanie de recuperări.

La nivel naţional, aproximativ 77.000 de firme au fost executate silit, în ianuarie şi februarie. S-au blocat, din ianuarie şi până în prezent, 170.546 de conturi ale firmelor şi persoanelor fizice şi s-a pus sechestru pe bunuri în valoare de aproximativ 2,41 miliarde de lei. Şi tot în acest an, pentru a se asigura că îşi recuperează sumele restante de la firmele restanţiere, a fost pus sechestru pe 567 de bunuri imobile, în valoare de 66 de milioane de lei, şi 1.044 de bunuri mobile, în valoare totală de 179 de milioane de lei.

Şi în Timiş au fost destul de multe inspecţii fiscale de la începutul acestui an. În urma controalelor, în judeţ au fost făcute 27 de sesizări penale, pentru un prejudiciu total estimat de 22,4 milioane de lei. Totodată, acolo unde au existat riscuri ca agenţii economici să-şi risi­pească sau să înstrăineze patrimoniul, inspectorii fiscali au emis nouă decizii de instituire a măsurilor asiguratorii, pentru o valoare totală de 67.821.000 de lei. Domeniile cele mai vizate de controalele Fiscului au fost în Timiş comerţul cu produse alimentare, băuturi şi tutun, transporturile urbane, suburbane şi metropolitane de călători, transporturile rutiere de mărfuri, comerţul cu ridicata al cerealelor, seminţelor şi furajelor, precum şi al legumelor şi fructelor; intermedierile în comerţul cu produse diverse.


Recuperare prin toate mijloacele legale

Ca în fiecare judeţ, şi în Timiş s-a încercat o recuperare a preju­diciilor prin valorificarea bunurilor confiscate. “Dacă e vorba de bunuri perisabile, acestea nu urmează pro­cedurile de valorificare obişnuită, fiind predate unor agenţi econo­mici autorizaţi, cu care există contracte, pe baza unor note de recepţie, iar aceşti agenţi economici valorifică aceste bunuri. În cazul în care e vorba de bunuri neperisabile, se întruneşte comisia de specialitate, care stabileşte dacă acestea pot fi valorificate sau nu. Cele care sunt valorificabile sunt predate maga­zinelor cu care noi avem contracte de valorificare. Celelalte bunuri, care nu pot fi valorificate, sunt dis­truse”, explică Florin Frujină, comisarul-şef al Gărzii Financiare Timiş.

În acest sens, Fiscul timişean are un contract cu un magazin care vinde bunurile neperisabile ce pot fi valorificate în regim de consig­naţie. “Magazinul respectiv, de pe strada Demetriade, are un contract de valorificare cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş. În per­spectivă se are în vedere înfiin­ţarea unui magazin depozit-propriu al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Timiş”, spune Aida Voş­ti­naru, purtător de cuvânt al Direc­ţiei Generale a Finanţelor Publice Timiş.

Totuşi, poate şi din cauza blo­ca­jului financiar generalizat şi a lip­sei de lichidităţi, nu se reuşeşte vân­zarea unor cantităţi foarte mari de produse prin aceste magazine. Şi, de altfel, şi la licitaţiile organizate pentru vânzarea bunurilor seches­trate de la firmele cu debite mari neachitate către Fisc nu sunt prea mulţi ofertanţi. 

Conform Fiscului timişean, dacă într-un an sunt organizate peste 250 de licitaţii, la doar 10% din ele se prezintă ofertanţi, precizându-se că din cauza crizei financiare, nu­mărul ofertanţilor şi implicit sumele încasate sunt foarte mici.

E o tendinţă care se remarcă şi la nivel naţional., A.N.A.F. a obţi­nut, în primele două luni ale anului, 5,5 milioane de lei din valoarea totală a bunurilor sechestrate, de 409 milioane de lei. Din cele peste 600 de bunuri imobile pe care s-a pus sechestru în primele două luni ale acestui an, statul a reuşit să vândă doar 60, adică 10%, recu­perând 2,92 milioane lei, respectiv 0,2% din totalul încasărilor din executari silite.


Bunuri la preţuri de chilipir

Din cauza disponibilităţilor de numerar destul de mici, Fiscul îşi găseşte greu clienţi pentru bunurile debitorilor scoase la licitaţie. De exemplu, pe lista bunurilor scoase la valorificare de Fiscul timişean se regăsesc autoturisme Dacia Logan relativ noi, din 2006, cu un preţ de pornire de 8.000 de lei, un moto­sti­vuitor cu preţul de pornire de 7.800 de lei sau scaune cu nouă lei bucata.

Un teren extravilan în Recaş de 18.000 de metri pătraţi se vinde, ca preţ de pornire, cu 34.000 de lei, deci mai puţin de doi lei metrul pătrat. Mai ieftin e un teren de 30.000 de metri pătraţi, la Sân­mihaiu German, care se vinde cu 21.000 de lei, deci mai puţin de un leu metrul pătrat.