Conform companiei britanice de expertiză imobiliară DTZ, din tot spaţiul european, unde s-au înregistrat scăderi spectaculoase de preţuri pe piaţa imobiliară, România şi Ungaria rămân singurele două state neatractive pentru investiţii în acest sector. Şi asta pentru că, în pofida lipsei cererii, preţurile continuă să rămână îngheţate la valori nerealiste.


Pieţe nealiniate la tendinţele generale

Potrivit companiei DTZ, România şi Ungaria continuă să rămână neatractive pentru investitori din sectorul imobiliar, din cauza activelor supraevaluate. Astfel, analiştii britanici consideră că lipsa tranzacţiilor pe piaţa românească arată necesitatea scăderii în continuare a preţurilor proprietăţilor.
“Având în vedere numărul redus de tranzacţii pe parcursul anului 2009 şi în prima jumătate din 2010, România continuă să rămână o piaţă neinteresantă pentru investiţii imobiliare. Această situaţie este rezultatul menţinerii unei diferenţe semnificative între aşteptările vânzătorilor şi cele ale cumpărătorilor”, se arată în raportul DTZ.
Alături de România şi Ungaria, cele mai puţin atractive pieţe pentru investitori sunt Marea Britanie şi ţările nordice, în timp ce Germania oferă cele mai bune perspective în ceea ce priveşte profiturile obţinute din imobiliare.


Preţuri sub aşteptări

În “barometrul” preţurilor din sectorul imobiliar, realizat de Uniunea Naţională a Notarilor Publici pentru Timişoara se menţionează că, deşi cerere, teoretic, ar fi, în sensul că există destui chiriaşi care ar vrea să treacă la statutul de proprietari, “cererea efectivă este afectată de accesul dificil la credite şi preţul destul de mare cerut de proprietari”. Potrivit aceluiaşi studiu, în cazul Timişoarei preţurile pe metrul pătrat pentru apartamentele cu o cameră din Timişoara variază, în funcţie de zonă, între 1.030 şi 680 de euro pe metrul pătrat, cele pentru apartamentele cu două camere între 1.000 şi 570 de euro pe metrul pătrat şi pentru cele cu trei camere, între 970 şi 530 de euro pe metrul pătrat.
Aceasta în condiţiile în care la începutul crizei existau prognoze legate de faptul că “ţinta” – adică, marja la care costul pe metru pătrat al apartamentului ar urma să se stabilizeze, reflectând valoarea reală – ar fi de aproximativ 500 de euro pe metru pătrat.
Datele Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş indică, însă, că piaţa dă semne de revenire. Astfel, în primele şase luni ale acestui an au fost eliberate 52.404 de extrase CF de informare (comparativ cu 62.056 de extrase CF de informare eliberate pe întreg parcursul anului 2009) şi 18.213 extrase CF de autentificare (faţă de 27.338 de extrase CF de autentificare eliberate în tot anul 2009).
Totodată, s-au instituit 4.057 de ipoteci (faţă de 5.670 pe tot parcursul anului 2009) şi s-au realizat 15.239 de înscrieri ale dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice şi juridice ( faţă de 22.750 în 2009). Dacă tendinţele se menţin, la sfârşitul anului se va constata o creştere substanţială a numărului tranzacţiilor faţă de 2009.
Cu toate acestea, economiştii sunt sceptici cu privire la posibilităţile pieţei imobiliare de a reveni la “cotaţiile” din 2007 şi prima parte a anului 2008. “Erau câteva semnale că în câteva oraşe mari, cum ar fi Clujul, s-ar ajunge la o deblocare a tranzacţiilor imobiliare. Personal, eu nu cred că se va mai ajunge la ce a fost în 2007 şi 2008. Tendinţa generală economică este una descrescătoare. Nu văd deci, cum s-ar putea înregistra creşteri în sectorul imobiliar. Piaţa e blocată, iar tendinţele internaţionale nu sunt deloc promiţătoare. În SUA de exemplu, s-a ajuns la o reblocare a sectorului imobiliar, pe măsură ce se estimează că economia americană ar intra într-o nouă perioadă de recesiune”, spune economistul timişean Nicolae Ţăran.
În opinia sa, atâta vreme cât piaţa muncii va fi afectată de un şomaj în creştere, nici piaţa imobiliară nu va putea să înregistreze creşteri. “Piaţa imobiliară e legată de piaţa muncii, pentru că angajaţii reprezintă segmentul activ al populaţiei care poate lua credite. Or, de 22 de luni asistăm la o «hemoragie» a pieţei de muncă. Numărul locurilor de muncă a scăzut cu peste 560.000 în doar câteva luni. Nici în anii '90, când erau restructurările masive în sectorul de stat, nu s-a înregistrat un asemenea declin al pieţei muncii. Deci, atâta vreme cât nu se rezolvă problema şomajului, nu se rezolvă nici problema scăderii pieţei imobiliare”.