Pe lângă dezbaterile legate de siguranţa şi viitorul energiei nucleare, avaria de la centrala nucleară Fukushima a adus în discuţie şi problema lăcomiei din mediul corporatist nipon. Astfel, de dragul unor profituri cât mai mari, conducerea companiei Tokyo Electric Power a preferat să facă investiţii minime legate de siguranţa operării centralei şi să falsifice rapoarte legate de mentenanţa complexului de producere a energiei.


Dezvăluiri post-factum

A fost nevoie de un dezastru nuclear pentru ca modalitatea în care compania care operează centrala nucleară Fuku­shima - Tokyo Electric Power şi-a ono­rat obligaţiile legate de siguranţa ope­rării centralei să fie verificate cu res­pon­sabilitate de către autorităţile nipone.

Surprizele nu au întârziat să apa­ră. Conform unui raport al Agenţiei ni­pone pentru Siguranţă Nucleară, To­kyo Electric Power a falsificat rapoarte de control vizând instalaţiile sale, cu câteva zile înainte de accidentul de la centrală, din 11 martie. Compania dă­duse asigurări anterior că a verificat aproximativ 30 de piese care nu fuse­seră în realitate controlate.

În paralel autorităţile nipone au anunţat şi că un card de alimentare a unei valve de control a temperaturii reac­torului nu fusese inspectat timp de 11 ani, chiar dacă tehnicienii companiei, care se limitaseră la un control de ruti­nă, susţinuseră contrariul. Alte piese, a căror verificare nu este în mod nece­sar obligatorie, nu au fost nici ele veri­ficate complet, printre acestea numă­rându-se şi elemente legate de sistemul de răcire şi grupul electrogen de urgen­ţă. “Planul de control al instalaţiilor şi gestionarea operaţiunilor de mente­nan­ţă erau inadecvate”, a precizat Agenţia pentru Siguranţă Nucleară, apreciind ca insuficientă calitatea inspecţiilor.

Înainte de catastrofă, companiei Tepco i se ceruse să creeze un nou plan de mentenanţă până la 2 iunie.

În momentul cutremurului, inves­tiţiile minime în domeniul siguranţei au făcut ca avariile iniţiale să se extindă, ajungându-se la defectarea generatoare­lor diesel de urgenţă şi la oprirea sis­temului de răcire al centralei nucleare.

Acest lanţ de evenimente a degene­rat într-o cascadă de accidente de gra­vitate tot mai mare, iar echipele de in­tervenţie se luptă şi în prezent cu aju­torul militarilor şi pompierilor pentru a evita ca situaţia în cel puţin patru reac­toare să nu devină total incontrolabilă.

“Nu este posibil să spunem în ce măsură deficienţele constatate privind întreţinerea şi controlul instalaţiilor au influenţat sau nu cascada de probleme care au avut loc în urma cutremurului”, au afirmat reprezentanţii Agenţiei pen­tru Siguranţă Nucleară, care intenţio­nează să lanseze investigaţii mai amă­nunţite după depăşirea crizei.


Abateri mai vechi, trecute cu vederea

Calitatea procesului de distribuţie de electricitate asigurată de Tokyo Electric Power este recunoscută, în­treruperile de electricitate fiind aproape inexistente în capitala Tokyo, pe care o deserveşte. Dar imaginea companiei a suferit deja în trecut de pe urma unor scandaluri răsunătoare.

Astfel, pentru că a falsificat rapoar­tele din 2002, Tokyo Electric Power a trebuit să îşi oprească temporar, pen­tru inspecţie, 17 reactoare nucleare cu apă fierbătoare, printre care şi cele de la centralele de la Fukushima. Acest caz l-a forţat pe directorul general al com­paniei şi pe adjunctul său din acea pe­rioadă să demisioneze.

În 2007, după un cutremur în re­giunea Niigata, pe coasta Mării Japo­niei, Tokyo Electric Power a fost nevo­ită să oprească activitatea la cea mai mare centrală nucleară a sa, Kashi­wa­za­ki-Kariwa, care numără şapte reac­toare. Compania a recunoscut apoi că emisiile radioactive în zonă fuseseră mult mai mari decât a declarat iniţial.

Între 2005 şi 2009, Fukushima a înregistrat cea mai mare rată de acci­dente din rândul marilor centrale nu­cleare japoneze, potrivit datelor colec­tate de Organizaţia Japoneză pentru Siguranţa Energiei Nucleare. Munci­torii centralei au fost expuşi unui nivel de radiaţie mai important decât orice alţi muncitori din domeniu. Iar condu­cerea companiei a fost acuzată că a “for­­ţat, în timp, limitele capacităţii de sto­care a uraniului”.

Şi în prezent, cu toată amploarea dezastrului, diferendele între Tokyo Electric Power şi autorităţi nu facili­tează transparenţa informaţiilor, nici activitatea tehnicienilor care îşi asumă riscuri mari pentru a opri escaladarea situaţiei.


Rezultate slabe la testele de securitate

Abia acum, când proporţiile dezas­trului sunt extrem de mari, s-a făcut public şi faptul că centrala nucleară ava­riată de la Fukushima a înregistrat unele dintre cele mai slabe rezultate la teste de securitate şi a fost ticsită cu mai mult uraniu decât era prevăzut.

Astfel, inginerii americani care au conceput clădirea nu au prevăzut păs­tra­rea combustibilului nuclear uzat între pereţii subţiri ai clădirilor reactorului, afectaţi de cutremurul de la 11 martie. Dar înăuntrul acestora, la momentul pro­ducerii dezastrului, se afla echiva­lentul de bare de uraniu puternic radio­active utilizate în şase ani. Oficiali din cadrul Guvernului japonez, al Com­pa­niei de Electricitate şi al Autorităţii de Reglementare vor trebui să explice de ce erau stocate înăuntrul clădirii aceste bare de combustibil nuclear uzat.

O alternativă mai sigură, dar mai scumpă, ar fi fost construirea de clădiri separate, special concepute pentru sto­care de material nuclear. Dar chel­tuie­lile au fost reduse, din ordinul direc­to­rului executiv Masataka Shi­mizu. Cri­za declanşată, care a ameninţat ţara cu un posibil “Armaghedon nuclear”, a atras atenţia asupra procedurilor de securitate şi unui trecut de teste eşuate. 


Ţinta furiei japonezilor

Curentul de opinie negativ la adresa Tokyo Electric Power pare să strângă tot mai multe voci, sute de mii de japo­nezi exprimându-şi nemulţumirea şi indignarea faţă de politicile de reduce­re a cheltuielilor promovate în ultimii ani de companie. Presa niponă a dez­văluit faptul că centrala nucleară de la Fukushima plătea angajaţilor res­pon­sabili cu lucrările de întreţinere, cu o săptămână înainte de seismul urmat de valuri tsunami, un salariu de 11 do­lari pe oră, similar cu cel oferit pentru sluj­be cu normă redusă de lanţul de res­tau­rante McDonald's, în Tokio.

În încercarea de a cumpăra bună­voinţă, după producerea dezastrului nu­clear, conducerea Tokyo Electric Po­wer a anunţat că oferă indemnizaţii de consolare pentru zece oraşe vecine ai căror locuitori au fost evacuaţi.

Una dintre Municipalităţi a refu­zat această donaţie de 20 de milioane de yeni (180.000 de euro), ceea ce repre­zintă o do­vadă a reacţiei tot mai ostile a japonezilor faţă de compania Tokyo Electric Power. Un purtător de cuvânt al Munici­pa­lităţii Namie a declarat că oferta To­kyo Electric Power a fost refuzată, “ce­ea ce ne lasă liberi să criticăm com­pa­nia. Populaţia locală depăşeşte 20.000 de locuitori şi fiecare rezident ar fi pri­mit mai puţin de 1.000 de yeni (nouă eu­ro). Această sumă nu le permite si­nis­traţilor să trăiască”.

Aproximativ 80.000 de persoane care locuiesc pe o rază de 20 de kilo­me­tri în jurul centralei avariate în cutremurul urmat de tsunami din 11 martie au fost obligate să evacueze zona, lăsând totul în urma lor.

De aceea se estimează că Tokyo Electric Power ar putea înregistra pier­deri speciale de 2.000 de miliarde de yeni (23,6 miliarde de dolari) în acest an fiscal, început în martie, pentru a compensa comunităţile situate în apro­pierea centralei de la Fukushima.


Conducerea companiei nu renunţă la “Proiectul Fukushima”

 

Deşi premierul japonez Naoto Kan a afirmat zilele trecute că centrala nu­clea­ră Fukushima trebuie dărâmată, mana­gerii Tokyo Electric Power par să fie de o cu totul altă părere. Astfel, deşi con­du­cerea companiei a apreciat drept inevi­tabilă dărâmarea primelor patru reac­toare, după ce se vor încheia opera­ţiu­nile dificile de răcire, care ar putea dura mai multe luni, preşedintele ono­rific al gru­pului, Tsunehisa Katsumata, a suge­rat că reactoarele 5 şi 6, care nu au fost afectate de catastrofă, ar putea fi menţinute.

Declaraţia acestuia a declanşat un val de indignare, presa niponă criti­când în unanimitate “inconştienţa şi nesimţirea” celor care mai speră în con­tinuarea operării centralei nucleare de la Fukushima.

La finalul crizei, conducerea Tokyo Electric Power ar putea fi chemată în faţa instanţei, existând deja indicii că se strâng probe pentru tragerea la răs­pun­­dere a managerilor corporaţiei nipone.