În urma unor controverse legate de oportunitatea verificării averii liderilor marilor confederaţii sindicale din România, Agenţia Naţională de Integritate a anunţat deschiderea unor investigaţii de integritate ce vizează averea dobândită de zeci de lideri de sindicat, extrem de vocali şi influenţi. În paralel, în urma unor acuzaţii legate de o presupusă luare de mită, unul dintre cei mai influenţi lideri de sindicat din România, Marius Petcu, liderul confederaţiei C.N.S.L.R. Frăţia, a fost reţinut de procurorii anticorupţie. Dacă pe plan naţional sunt vehiculate tot felul de teorii despre o răfuială a structurilor de control cu liderii de sindicat, există şi destule păreri legate de faptul că zona marilor confederaţii sindicale nu a făcut până acum obiectul vreunui control riguros legat de corecta administrare a patrimoniului şi fondurilor.


A.N.I. începe operaţiunea „Sindicatele”

După ce, în ultimele luni, în presă au apărut mai multe investigaţii legate de averile fabuloase acumulate de o parte din liderii marilor confederaţii sin­dicale, Agenţia Naţională de Integri­ta­te a anunţat că a început cercetările pentru 14 lideri de sindicat, fie pentru că nu şi-au depus declaraţiile de avere, fie pentru sunt bănuiţi că şi-au dobân­dit averea ilicit.

Printre cei vizaţi se numără preşe­dintele sindicatului “Pro Lex”, Vasile Lincu, cercetat într-un dosar legat de gestionarea fondurilor sindicatului, Va­sile Marica, liderul Alianţei „Sed Lex”, deţinătorul unei averi impresionante, şi preşedintele Confederaţiei Sindica­telor Democratice din România, Iacob Baciu, care, de asemenea, este consi­de­rat unul dintre cei mai bogaţi lideri de sindicat din România. Pe lista sin­dicaliştilor verificaţi de A.N.I. se mai numără preşedintele Cartel Alfa, Bog­dan Hossu, preşedintele Confedera­ţi­ei „Meridian”, Ion Popescu, preşedintele executiv de la „Meridian”, Ion Albu, li­de­rii Sindicatului „Spiru Haret” al Personalului din Învăţământul Preuni­versitar, Marius Nistor şi Gheorghe Isvoranu, şi Marian Gruia, preşedin­tele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor.


Foarte multe piedici în calea anchetei

Demersul anunţat de A.N.I., legat de începerea verificării averii liderilor de sindicat, nu a fost uşor de demarat. Acesta s-a confruntat încă de la înce­put cu foarte multe piedici, în primul rând legislative.

În acest sens, mai multe organi­zaţii neguvernamentale au fost nevoite să ia poziţie faţă de încercările de blocare a procesului de verificare a averii lide­rilor de sindicat. Printre ele s-a numă­rat şi Institutul pentru Politici Publice, ca­re acuza în urmă cu câteva săptămâni încercarea blocării acestor verificări printr-un proiect de lege ce urmărea modificarea Legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea A.N.I. Prin­tre iniţiatorii acestei legi se numă­ră şi deputatul U.N.P.R. de Timiş, Maria Barna, alături de deputaţii P.S.D. Radu Brătianu, Dumitru Chiriţă şi Aurelia Vasile, senatorul P.S.D. Eca­terina Andronescu şi deputatul P.D.-L. Mircia Giurgiu. În respectiva pro­pu­nere legislativă se militează pentru scoaterea liderilor de sindicat de pe lista persoanelor ce pot fi verificate de că­tre A.N.I., precizându-se că „enume­rarea or­ganelor de conducere a organiza­ţii­lor sindicale în rândul persoanelor care au obligaţia de a depune declaraţii de avere şi interese reprezintă o încălcare a Convenţiei 87/1948 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii ratificată de România privind Libertatea Sindicală şi protecţia Dreptului Sindical”.

Această iniţiativă legislativă a fost criticată de Institutul pentru Politici Pu­blice, care a susţinut că nu trebuie încurajate practicile de ascundere a averilor celor care reprezintă sistemul public şi care ajung să organizeze miş­carea sindicală din România. „Liderii de sindicat sunt extrem de influenţi as­tăzi în România, lucru dovedit şi de re­cen­tele referiri la unii dintre ei cum că ar fi implicaţi în numirea în funcţii pu­bli­ce precum cele de la Vamă. Ei repre­zin­tă sectorul public astfel că nu numai membrii lor, ci şi cetăţenii în general au tot dreptul să afle în ce măsură averilor lor sunt raportate sau nu la nivelul veniturilor. Despre unii lideri de sindicat presa a scris pe larg că fac afa­ceri cu statul ceea ce justifică şi mai mult nevoia ca oricine să cunoască astfel de lucruri. Publicarea averilor lor nu dăunează statutului lor în mişcarea sin­dicală decât dacă au ceva de ascuns. Altfel ar trebui să contribuie la creşte­rea încrederii membrilor în conducătorii lor”, spune Adrian Moraru, director de programe al I.P.P.

Totuşi, demersul de verificare a averilor liderilor de sindicat de către A.N.I. este văzut de către o parte din cei vizaţi ca o încercare a statului de a se răfui cu sindicaliştii prea vocali.

De exemplu, Vasile Lincu, liderul Sindicatului „Pro Lex”, spune că lista A.N.I. cu cei 15 lideri de sindicat aleşi pen­tru verificare nu se ştie pe ce cri­terii a fost întocmită : „A.N.I. nu a spus de ce a început verificarea, pur şi simplu s-a autosesizat. S-a autosesizat pentru o întreagă listă, nu pentru cazuri indi­viduale, ceea ce ridică semne de între­bare. Dacă ne uităm la numele respec­tive, constatăm că sunt cei mai vocali lideri de sindicat din ultima perioadă. Eu nu cred în coincidenţe”. Vasile Lin­cu declară că acţiunile de genul acesta au rolul de a crea o judecată în mass-media : „Noi avem două sisteme de ju­de­cată, în instanţă şi în presă. Dacă ne uităm la politicienii importanţi care au fost trimişi în judecată în ultimii ani, nici unul nu a fost condamnat. Ceea ce înseamnă că s-a urmărit doar compro­miterea lor, lucru care s-a şi întâmplat, respectivii au ieşit de pe scena politică. Lucru care mă face să cred că judeca­ta presei este mai importantă şi are efec­te pe viaţă, faţă de cealaltă judecată”.


Liderul C.N.S.L.R. Frăţia Timiş, după reţinerea lui Marius Petcu : „Nu ştiu dacă se poate vorbi de o încercare de compromitere a sindicatelor”

Demararea acţiunii de verifi­care a averilor liderilor de sindicat s-a suprapus, la sfârşitul săptămânii trecute, peste reţinerea de către D.N.A. a liderului C.N.S.L.R. Frăţia, Marius Petcu, unul dintre cei mai influenţi lideri sindicali din România, ţinând cont de numărul extrem de mare al membrilor C.N.S.L.R. Petcu a fost reţinut de procurori în urma unui flagrant, după ce, spun procurorii D.N.A., ar fi primit mită 40.000 de eu­ro de la un om de afaceri, patronul unei firme de construcţii, în schimbul atri­buirii unor lucrări de construcţii în beneficiul sindicatelor.

În Timiş, la nivelul reprezen­tanţei judeţene a C.N.S.L.R. Frăţia, reţi­nerea lui Marius Petcu nu e văzu­tă însă ca o încercare de compromitere a sindicatelor. „Dacă lucrurile stau aşa, sunt total dezamăgit de ce a făcut. Altceva nu mai e nimic de zis. Nu ştiu dacă se poate vorbi, însă, de o în­cercare făcută la nivel naţional de compromitere a sindicatelor. Eu aş minţi dacă aş spune că la nivelul judeţului am simţit că s-ar întreprinde aşa ceva. Însă cred că pot fi compro­mişi doar oamenii care au făcut ceva contrar legii. Dacă un om nu poate sta drept, dacă ştie că sunt circums­tanţe în care a încălcat legea, atunci are de ce să se teamă şi e uşor de com­pro­mis”, afirmă Adrian Negoiţă, liderul sindical judeţean al C.N.S.L.R. Frăţia.


Deputatul Alin Popoviciu : „E o zonă care nu a fost controlată nicicând”

Unul dintre parlamentarii timi­şeni care au atras atenţia, prin inter­pelări, asupra privilegiilor unor sin­dicate şi a lipsei oricăror forme de control a statului în acea zonă a fost deputatul P.D.-L. Alin Popoviciu.

Acesta a solicitat, de exemplu, în urmă cu câteva luni, Ministerului Edu­caţiei să publice lista degrevărilor acordate liderilor de sindicat din sis­tem şi a plăţilor făcute către aceş­tia din bani publici. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, i-a răspuns pre­cizând că, în conformitate cu legea, liderii sindicatelor din Învăţământ au drep­tul de rezervare a catedrei sau pos­tu­lui şi pot fi remuneraţi prin plata cu ora pentru efectuarea a maximum patru ore săptămânal.

Astfel, la nivel naţional sunt de­grevaţi de efectuarea normei didac­tice, deşi sunt titulari de cate­dră, 153 de lideri de sindicat, dintre care pa­tru din Timiş.

„Situaţia este efectiv hilară, este incredibilă. Lucrurile stau în felul ur­mător : un lider sindical din învăţă­mân­tul preuniversitar este scutit de orele pe care trebuie să le ţină, în lo­cul lui statul e obligat să angajeze un suplinitor, pentru că postul e blocat de liderul de sindicat. Liderul de sindicat nu-şi ţine orele, statul român îl plă­teşte pe liderul de sindicat ca şi cum şi-ar fi ţinut orele, dar în acelaşi timp plăteşte şi suplinitorul care îi ţine orele liderului de sindicat. Şi liderul de sindicat nu are nicio obligaţie, decât să meargă la şedinţe şi să or­ganizeze greve. Adică, statul român plă­teşte doi oameni ca să facă aceeaşi muncă”, declară Alin Popoviciu.

În opinia sa, până în prezent zona sindicală a fost una lipsită de aproape orice fel de control. „Toată zona sin­dicală a fost în afara oricărui control. Iar vechiul Cod al Muncii a facilitat acest lucru, fiind un cod gândit de sindicate pentru sindicate. Instituţiile statului şi Guvernele care s-au succe­dat din 1990 încoace nu au putut să intervină în niciun fel în acea­stă zonă. Când Codul Muncii a fost modi­fi­cat, în 2003, a fost modi­ficat la pro­punerea lui Miron Mitrea, care e un fost lider sindical. Nu văd de ce e anormal să se verifice averea liderilor de sindicat. Eu cred că orice persoană pu­blică ar trebui să aibă ave­rea la ve­dere. Şi culmea e că iniţia­tivele în acest sens depuse de P.D.-L. au fost de­puse de P.S.D. şi P.N.L. în Parla­men­tul României. Eu am înţeles că P.S.D. apără liderii de sindicat, pentru că se bazează pe mişcarea sindicală şi au semnat o grămadă de protocoale cu organizaţii sindicale şi în campania prezidenţială, dar nu înţeleg P.N.L.-ul, care e, totuşi, un par­tid de dreapta. Ar trebui să sprijine mediul de afaceri, în primul rând”.