Din cauza faptului că numărul inundaţiilor cauzate de schimbările climatice a crescut în mod semnificativ în Europa, Comisia Europeană vrea ca în cel mai scurt timp să se îmbunătăţească, în toate statele membre U.E., sistemul de alertare şi intervenţie în caz de dezastre naturale.


O nouă strategie comunitară pentru situaţii de urgenţă

Comisia Europeana a adoptat recent o reglementare ce vizează consolidarea capacităţii statelor membre U.E. în ceea ce priveşte atât protecţia civilă, cât şi asistenţa umanitară, în caz de dezastre. Noua strategie prevede crearea unui Centru european permanent de răspuns în situaţii de urgenţă, o nouă platformă online pentru schimb de informaţii referitoare la intervenţia în caz de dezastru, precum şi o coordonare mai coerentă la nivelul Uniunii Europene a acţiunilor de răspuns în caz de dezastre.
Kristalina Georgieva, comisarul european pentru Cooperare internaţională, ajutor umanitar şi reacţie la situaţii de criză, a declarat cu privire la noua strategie anti-dezastre : „Numărul dezastrelor din întreaga lume a crescut de cinci ori din 1975. Atunci când loveşte un dezastru, fiecare oră contează, de aceea Uniunea Europeană are nevoie de un sistem care să poată garanta că sunt disponibile resursele-cheie pentru o intervenţie imediată, fără sa mai fie necesare investiţii în structuri noi şi costisitoare, astfel încât strategia noastră de răspuns să nu fie doar planificată în mod eficient, dar şi eficientă din punct de vedere al costurilor. Nu ar trebui să aşteptăm următorul dezastru de amploare ca să acţionăm”.
Centrul european de răspuns în situaţii de urgenţă, prevăzut de noua strategie de răspuns în caz de dezastre, va fi creat prin fuzionarea celulelor de criză pentru ajutor umanitar existente la nivel europen, cu cele de protecţie civilă. Acest centru, care va funcţiona 24 de ore din 24, în toate cele şapte zile ale săptămânii, va colecta informaţii în timp real despre eventualele situaţii de risc. Noul Centru de răspuns va monitoriza şansele de producere a unor dezastre, va emite avertizări timpurii şi va coordona acţiunile de protecţie civilă în caz de dezastre.
Practic, prin această structură nu se vrea înfiinţarea unor alte centre de răspuns la situaţii de urgenţă, faţă de cele existente deja în toate ţările europene, ci coordonarea acestor structuri, în aşa fel încât să acţioneze ca un tot unitar, şi să se mobilizeze acolo unde este nevoie. Astfel, se vor evita suprapunerile instituţionale şi nu se vor cheltui bani publici în mod inutil, pentru finanţarea unor instituţii noi specializate pe intervenţii în caz de dezastre.


Planuri abstracte şi fonduri puţine

În urma inundaţiilor din 2005, şi la în Timiş s-au conturat planuri de intervenţie şi alertare în caz de dezastre. Unele sunt însă abstracte, cuprinzând chestiuni pur teoretice. De exemplu, Strategia judeţeană de răspuns în caz de inundaţii precizează că “avertizarea populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale prin mijloacele de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la structurile abilitate”, fără să precizeze care sunt “mijloacele specifice” invocate.
De asemenea, în aceeaşi strategie se menţionează că “mijloacele de avertizare şi alarmare specifice se instalează în locurile stabilite de Inspectoratul judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi de Serviciile de Urgenţă profesioniste, iar mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit, prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune, inclusiv prin satelit şi cablu, care operează pe teritoriul României, la solicitarea expresă a preşedinţilor/şefilor structurilor pentru situaţii de urgenţă”. Însă nu există încheiate parteneriate ferme în acest sens cu presa, pentru mediatizarea mesajelor de alertare. Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Banat” al judeţului Timiş spun că, an de an, prin exerciţii, evaluează capacitatea de alertare şi intervenţie la nivelul judeţului. “Cel puţin o dată pe an noi am realizat în fiecare localitate din judeţ un exerciţiu de alarmare”, precizează generalul Mihai Benga, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Timiş.
Din păcate, în acest an, prin bugetul Consiliului Judeţean Timiş nu s-au mai alocat fonduri pentru îmbunătăţirea sistemului de alarmare şi intervenţie în caz de dezastre. Investiţiile prevăzute pentru Inspectoratul de Situaţii de Urgenţă în acest an prevăd doar cumpărarea a două perne de salvare de la înălţimi, în valoare de 144.000 de lei, şi reabilitarea instalaţiei electrice interioare la Punctul de Comandă Judeţean, din strada Cluj, al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, lucrare în valoare de 75.000 de lei.