Deşi o serie de ţări europene, printre care şi România, susţineau, până acum doi sau trei ani, prin intermediul clasei politice, că e imposibilă o prăbuşire a sistemului public de pensii de stat, în prezent, discursurile politicienilor s-au schimbat fundamental. Ele merg de la sugerarea, cu prudenţa necesară comunicării unei asemenea veşti, că tinerii de azi, deşi contribuie la sistemul de pensii de stat, ar putea să nu mai beneficieze de el, până la catalogarea actualelor scheme de pensionare ca sisteme piramidale. Cert e că şi în România, inclusiv în vestul ţării, numărul pensionarilor este în creştere, tendinţa fiind invers proporţională cu numărul contribuabililor la sistemul de pensii, care scade vertiginos.


O temă de reflecţie la nivel comunitar

Potrivit Comisiei Europene, îmbătrânirea populaţiei şi criza economică pun presiune pe sistemele de pensii care, oricum, şi înainte de recesiune, nu erau foarte solide. În acest context, oficialii C.E. au solicitat în acest an găsirea de soluţii aplicabile în cazul tuturor statelor europene, lansând o dezbatere publică pe această temă.
Potrivit ultimelor rapoarte statistice Eurostat, în prezent, raportul dintre numărul europenilor de vârstă activă (15 - 64 de ani) şi numărul celor cu vârsta de peste 65 de ani, beneficiari ai sistemelor de pensii de stat este de patru la unu. Se estimează că, până în 2060, acest raport va fi de doar doi la unu sau, în varianta şi mai pesimistă, de unu la unu. Astfel, dacă un contribuabil activ ar plăti pensia unui beneficiar al sistemului de pensii, cât ar trebui să fie această contribuţie pentru ca pensia să nu fie una simbolică? Pentru Guvernele europene, spun reprezentanţii Comisiei Europene, diminuarea populaţiei de vârstă activă reprezintă o dublă provocare: fonduri mai mici pentru sistemele publice de pensii şi un număr mai mare de pensionari. Potrivit ultimelor studii pe această temă, până în 2050 ponderea europenilor cu vârste de peste 80 de ani ar urma să se tripleze, astfel încât persoanele cu vârste cuprinse între 60 şi 79 de ani vor reprezenta un sfert din populaţia totală a U.E.
Problemele sistemelor de pensii au fost agravate şi de criza economică, care a afectat finanţele publice şi a scăzut valoarea a numeroase fonduri de pensii private. Eurostat arată că 73% dintre europeni se aşteaptă să primească pensii mai mici sau să trebuiască să lucreze ori să economisească mai mult, iar 54% dintre aceştia sunt îngrijoraţi că vor fi săraci la bătrâneţe.
Într-o primă rundă de propuneri şi soluţii lansate în acest an, Comisia Europeană a sugerat luarea unor măsuri care să încurajeze populaţia să rămână cât mai mult în câmpul muncii şi să valorifice oportunităţile de angajare în alte ţări din U.E. De asemenea, se ia în calcul deschiderea pieţei europene către alte tipuri de planuri de pensii şi informarea publicului, astfel încât acesta să ia deciziile corecte cu privire la veniturile din pensii. Unele state, precum Franţa, au adoptat soluţii şi strategii proprii, prin care majorează treptat contribuţiile salariaţilor la fondurile de pensii. Însă şi aici există o limitare, pentru că nu i se poate cere nici unui angajat să dea mai mult de o treime din venituri pentru finanţarea sistemului de pensii, mai ales în condiţiile în care nu ştie dacă va beneficia de ceva, în urma respectivei contribuţii. 


Număr în creştere de pensionari, în Timiş

În România, conform studiilor unor organizaţii de analiză economică, cum e Grupul de Economie Aplicată, i s-a reproşat în primul rând statului o proastă gestionare a sistemului de pensii. Potrivit opiniilor exprimate în acest sens, când sistemul de asigurări sociale a avut excedent, acesta a finanţat bugetul. Cu toate acestea, acum, când există deficit în acest sistem, autorităţile române susţin că e de neconceput ca România să se împrumute din surse externe pentru a finanţa fondul de pensii. Statului i se reproşează şi micşorarea artificială a vârstei de pensionare, cu scopul de a scădea rata şomajului, precum şi faptul că punctul de pensie a fost stabilit discreţionar şi mărit după calendarul electoral.
Cert e că inclusiv în România, numărul de pensionari continuă să crească de la an la an. Această tendinţă se remarcă şi în Timiş. „A existat, într-adevăr, şi în acest an, o tendinţă de creştere a numărului de pensionari. Uşor-uşor ne apropiem de cifra de 160.000”, ne-a declarat Viorel Popa, purtătorul de cuvânt al Casei Judeţene de Pensii Timiş.