Sistemul anti-grindină, tot în execuţie de ani buni

Cum schimbările climatice au dus la creşterea intensităţii şi numărului unor fenomene meteo extreme, cum ar fi grindina sau vijeliile, punerea în funcţiune, în vestul ţării, a unei unităţi de combatere a căderilor de grindină ar putea reduce semnificativ pierderile producătorilor agricoli. Din păcate, realizarea acestui sistem trenează de ani buni, abia în acest an reuşindu-se alocarea în Timiş a unui milion de lei pentru derularea investiţiei.

De un deceniu tot în fază de proiect

Pentru că, din cauza schim­bă­rilor climatice cauzate de po­luare şi de efectul de seară a cres­cut numărul fenomenelor meteo extreme, sunt frecvente situaţiile în care producătorii agricoli îşi văd culturile puse la pământ de grindină şi vijelii foarte puternice.

Tocmai de aceea, începând cu anul 2000, s-a decis derularea unui program ce presupunea realizarea unui aşa-numit sistem naţional antigrindină şi de creş­tere a precipitaţiilor care, cu aju­torul unor rachete speciale, să disperseze norii ce pot genera ploi foarte puternice şi grindină, dar şi să stimuleze precipitaţiile, în caz de secetă.

“În România, pierderile cau­zate economiei naţionale în ge­neral şi agriculturii în special, dar şi populaţiei de către fenome­nele meteorologice periculoase, cât şi lipsa unor măsuri active de intervenţie pentru combaterea sau limitarea acestora au fost argumentul principal pentru abor­darea cu precădere în ultimii ani a domeniului modificării vremii”, spun reprezentanţii Ministerului Agriculturii, structura care ges­tionează programul.

Acest complex naţional anti­grindină şi de stimulare a preci­pitaţiilor este conceput ca un sistem coerent, naţional, inter­conectat regional, având în com­ponenţa sa unităţi de combatere a căderilor de grindină ce utili­zează tehnica de rachete, folo­sind ca agent de însămânţare a norilor iodura de argint.

În per­spectivă, după realizarea unor stu­dii şi cercetări, spun re­prezen­tanţii Ministerului Agricul­turii, vor fi folosite unităţi de avia­ţie pen­tru efectuarea de acţiuni de însă­mânţare a norilor, pentru creş­terea şi uniformizarea preci­pi­taţiilor, grupuri independente de combatere a grindinii, genera­­toare terestre şi unităţi noi care se vor crea pe baza noilor teh­nologii rezultate ca urmare a progresului tehnico-ştiinţific.

Programul a cuprins, în pri­ma fază, crearea unor centre zo­nale de intervenţii în atmosferă, de unde să se lanseze rachete pentru controlul precipitaţiilor. Deşi Timişul a fost de la început pe această liste de centre, nu a beneficiat până în prezent de in­vestiţii. Aşa că în prezent, la ni­vel naţional, funcţionează la ca­pacitate maximă doar Unitatea-pilot de Combatere a Căderilor de Grindină din Prahova, restul unităţilor similare din ţară fiind încă în curs de realizare, deşi a trecut un deceniu de la lansarea programului.

Un milion de lei pentru sistemul din Timiş

Abia în urmă cu câteva zile, Timişul a beneficiat de o finan­ţare cât de cât importantă pen­tru derularea investiţiilor afe­rente realizării Unităţii de Com­batere a Căderilor de Grindină. Este vorba despre un milion de lei, pe care Timişul i-a primit, probabil şi ca urmare a faptului că portofoliul Agriculturii e deţi­nut de un timişean, deputatul P.D.-L. Valeriu Tabără.

Rămâne de văzut ce se va putea realiza cu aceşti bani. Cert e că Executivul vrea ca în pe­rioa­da următoare să se realizeze investiţiile necesare pentru ca, la un moment dat, în intervalul 2012 - 2017, Unitatea de Comba­tere a Căderilor de Grindină Ti­miş să fie omologată. În viziunea Ministerului Agriculturii, această unitate va avea capacitatea de a proteja o suprafaţă de 150.000 de hectare în judeţele Timiş, Arad şi Caraş-Severin.

Având în vedere că proiec­tul timişean va avea o acoperire regională, s-a venit şi cu ideea promovării unui proiect trans­frontalier, cu Ungaria şi Serbia, cu scopul de a reduce pagubele cauzate de dezastrele me­teo­ro­logice asupra recoltelor din zonă.  

Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş susţin că efectele finalizării şi dării în funcţiune ale acestui sistem anti-grindină în Timiş ar fi benefice şi vizibile pentru întreaga agricultură din vestul ţării. “Sistemul este în construcţie, să sperăm că va fi gata cât mai repede. Cert e că această unitate de combatere a căderilor de grindină ar fi ex­trem de utilă în zonă, dacă pri­vim retrospectiv la distru­gerile provocate de grindină în Timiş în ultimii ani”, spune Ti­beriu Le­lescu, directorul Di­recţiei Agri­cole Timiş.

Acelaşi lucru îl susţine şi Viorel Matei, preşedintele Fe­de­raţiei Naţionale a Producăto­rilor Agricoli din România : “Este o investiţie necesară, mai ales în zonă. Deşi pare ceva neobişnuit la noi, acest sistem de combatere a căderilor de grin­dină este utilizat pe scară largă în spaţiul vest-european şi, în general, în toate statele dez­voltate, cu un sector agricol bine reprezentat. În vestul Europei, nu doar statul, ci şi o serie de pro­ducători agricoli au investit în realizarea acestor sisteme”.

Specialiştii de la Centrul Meteorologic Regional Banat - Crişana confirmă că în ultimii ani există o creştere a numărului de fenomene meteo extreme – ploi torenţiale, grindină –, care pot provoca distrugeri culturilor agricole.“Adesea, aceste feno­mene se manifestă pe arii restrân­se, în sensul că pot fi locaţii re­lativ apropiate în care, în unele, să se semnaleze precipitaţii de sub cinci litri pe metru pătrat, iar în altele, de peste 60 de litri pe metrul pătrat. Poate şi din această cauză prognozele nu se pot face foarte uşor şi pe pe­rioa­de foarte lungi. Practic, pe pe­rioada de vară e posibil oricând să apară astfel de fenomene”, ne-a declarat meteorologul Cris­tian Nichita, de la Centrul Meteo­rologic Regional Banat - Crişana.

Rezerve şi informaţii clasificate nejustificat

Nu toţi cei implicaţi în acest proces de realizare a unităţilor de combatere a grindinei sunt foarte con­vinşi de utilitatea acestui proiect. Scepticii sau adver­sarii acestei metode de “con­trolare a vremii” susţin că proiectul se derulează pe un sistem de rachete sol-aer, bazat pe rachete similare celor folosite în anii ‘70 pentru apărare antiaeriană. Raza lor de acţiune este de mică distanţă, iar viteza de deplasare a unui complex mobil (baterie de rachete) este în medie de circa 40 km/h. Timpul necesar insta­lării şi punerii în poziţie de tragere este între 45 de mi­nute şi două ore, în funcţie de poziţie şi de antrena­men­tul servanţilor. Or, fronturile atmosferice se mişcă cu o viteză de 80 - 130 km/h, iar perioadele de formare a grindinei sunt în jur de 20 - 30 de minute. De aceea, în opinia celor care se opun acestui proiect, rachetele antigrindină sunt trase prea târziu pentru a rezolva ceva, fie din cauza faptului că bateria se află prea departe de locul unde se petrece fenomenul, fie pentru că tragerea are loc prea târziu.

Până acum însă aceste date, strict tehnice, nu au fost nici infirmate, nici con­firmate de către oficialii timişeni implicaţi în proiect, care susţin că e nevoie de date tehnice detaliate legate de sistemul implementat în judeţ pentru a se preciza dacă aceste rezerve sunt pure speculaţii sau observaţii pertinente.

Cert e că au mai apă­rut, în legătură cu implemen­tarea noului sistem, şi in­formaţii potrivit cărora, în lipsa unui sistem coerent, coordonat unitar, de utilizare a acestor rachete, ele ar pu­tea pune în pericol siguranţa traficului aerian. Rezerve au fost şi cu privire la con­se­cin­ţele asupra mediului ale uti­lizării acestui sistem de con­trol al vremii, mai ales că legislaţia în vigoare oarecum le impune autorităţilor de mediu acordarea avizului pentru aceste activităţi de combatere a grindinei. Re­fuzul avi­zului de mediu este acceptat numai pe bază de docu­men­te emise de labo­ratoare au­torizate recunos­cute inter­naţional, ceea ce înseamnă că structurile cu competenţe pe protecţia mediului care vor încerca să controleze aceste activităţi vor avea o misiune destul de grea. 

Oricum, dacă noul sis­tem va fi sau nu eficient, odată implementat în Timiş, va putea şti cu adevărat doar Ministerul Agriculturii. Şi aceasta pentru că Legea pe baza căreia e realizată în­ves­tiţia – Legea 173/2008, pri­vind intervenţiile active în atmosferă –, precizează că, deşi “activităţile de inter­ven­ţii active în atmosferă sunt de interes public naţional”, informaţiile legate de aces­tea nu sunt de interes public, întrucât, după cum preci­zea­ză aceeaşi lege, “baza de da­te constituită la exploatarea sis­temului antigrindină con­sti­tuie proprietatea ad­ministra­ţiei şi se clasifică potrivit legii”.