Sistemul de gestionare a deşeurilor în Timiş are probleme înainte de implementare

Chiar dacă proiectul Sistemului integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş este menit să funcţioneze ca un tot unitar şi să înglobeze toată suprafaţa judeţului, conceptul “scârţâie” înainte de implementare. Şi aceasta pentru că nu pare să fi ţinut cont de proiectele paralele făcute de unele Primării care, după desfiinţarea gropilor de gunoi comunale, au trebuit să îşi gestioneze singure activitatea de salubrizare. Altele, în asociere, au accesat fonduri europene. Prin urmare, lucrurile nu sunt lămurite, după cum nu e clar nici momentul în care va fi operaţional deponeul.

Un proiect cu acoperire judeţeană

Conducerea Ministerului Me­diului şi Pădurilor anunţa, la sfârşitul lunii octombrie, că a fost semnat contractul pentru pro­iectul de Management integrat al deşeurilor în Timiş, ce înglo­bează deponeul de la Ghizela. 

Prin Sistemul integrat de management al deşeurilor în Timiş se urmăreşte protejarea sănătăţii populaţiei şi a me­diu­lui prin îmbunătăţirea colectării şi depozitării deşeurilor şi prin implementarea de măsuri de în­chidere şi reabilitare a depo­zitelor de gunoi neconforme. Valoarea totală a proiectului este de 40.996.537 de euro, fără TVA, din care finanţarea neram­bursabilă, din Fondul European de Dezvoltare Regională, este de 28.209.385 de euro.

Prin intermediul acestui proiect va fi implementată colec­tarea selectivă la nivelul între­gului judeţ, în zonele rurale vor fi furnizate unităţi de compos­tare individuală, la Timişoara se va construi o staţie de transfer şi se vor înfiinţa trei centre de colectare la Jimbolia, Deta şi Făget. În Ghizela, pe lângă de­poneu, urmează a fi realizate o staţie de sortare, una de com­postare şi alta de tratare. Toto­dată, în şase localităţi vor fi în­chise şi reabilitate depozitele de deşeuri neconforme.

Ministrul Mediului şi Pă­du­rilor, Borbely Laszlo, a lăudat Timişul pentru faptul că nu a aşteptat să primească prima tranşă de bani europeni pentru a demara construcţia deponeu­lui de la Ghizela şi, deja, a inves­tit din fonduri proprii 17 mili­oane de euro – aproape jumătate din întreaga valoare a proiectului, bani ce urmează a fi rambursaţi.

“Mici” scăpări

Văzut ca un proiect care să cuprindă toate localităţile şi de care să beneficieze toţi locui­to­rii Timişului, Sistemul integrat de management al deşeurilor pare să fi neglijat faptul că, pre­sate de închiderea gropilor de gunoi comunale, sub amenin­ţa­rea unor amenzi foarte mari da­te de Garda de Mediu, mai multe Primării şi-au dezvoltat proiecte proprii de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor, proiec­te care au beneficiat şi de finan­ţări europene şi care nu se prea potrivesc în “tabloul” proiec­tu­lui legat de Sistemul integrat de management al deşeurilor.

Un exemplu în acest sens este un proiect european de ju­mătate de milion de euro, dez­voltat de comunele Găvojdia, Nă­drag, Ştiuca şi Criciova. Cu aju­torul unei finanţări Phare s-a înfiinţat o societate comercială care să se ocupe de gestionarea deşeurilor şi care a fost dotată cu autogunoieră compactoare şi autoutilitară de colectat şi trans­portat deşeuri, containere de 1.100  de litri, europubele de 240 de litri şi coşuri stradale de 50 de litri. Pubelele şi coşurile stra­dale au fost împărţite la fiecare comună, iar deşeurile strânse de maşinile speciale din toate cele patru comune şi din satele aparţinătoare sunt depuse la Lu­goj unde, chiar dacă s-a închis fosta locaţie a deponeului, este ac­ceptată deocamdată, depozi­ta­rea lângă deponeu, într-o zo­nă spe­cial amenajată.

Acest proiect dezvoltat de cele patru comune (pentru cofi­nanţarea căruia Primăria Găvoj­dia a trebuit să apeleze şi la un împrumut de 200.000 de lei, pentru achitarea cotei parte) nu are un viitor cert, din prisma faptului că nu se prea potriveşte cu planurile Sistemului jude­ţean integrat de management al deşeurilor. Şi aceasta pentru că, odată cu deschiderea depo­ne­­ului ecologic de la Ghizela, Primăriile partenere în proiect nu vor mai putea depune guno­iul la Lugoj – actuala locaţie de depozitare urmând a fi închisă –, trebuind să aducă gunoaiele la deponeul de la Ghizela. Acest lucru va genera cheltuieli supli­mentare de transport şi depo­zi­tare, prin taxele plătite la depo­neu. Astfel, pe lângă creşterea facturilor de salubrizare, plătite în prezent de localnici, s-ar pu­tea da peste cap bugetul iniţial al acestui proiect derulat din fon­duri Phare, în situaţii de acest gen putându-se decide inclusiv rambursarea finanţării. Pe de altă parte, nu se ştie în ce mă­sură proiectul celor patru comu­ne se va integra în conceptul şi bugetul de proiect legat de Siste­mul integrat de management al deşeurilor în Timiş. 

Nedumeriri la nivelul Primăriilor partenere

O variantă vehiculată în această situaţie ar fi obţinerea unei alte finanţări pentru con­struirea în zonă a unei staţii de selectare a deşeurilor. Pe prin­cipiul că acest gen de staţii pot elimina, prin reciclare, până la 80% din volumul total al deşeu­rilor, Primăriile speră să ducă la Ghizela doar o mică parte din deşeurile colectate, adică apro­ximativ 20%, variantă care ar reduce substanţial cheltuielile de transport. “Ţinând cont de distanţa până la Ghizela, pot creşte costurile pentru acti­vi­tatea de salubrizare. Varianta discutată a fost a construirii unei alte staţii de sortare în zonă”, spune Ioan Zgriba, viceprima­rul comunei Găvojdia.

La rândul lui, Vasile Be­je­ra, primarul din Ştiuca, afirmă că va trebui căutată o variantă, pentru că, dacă deşeurile se duc la Ghizela, se va ridica o pro­ble­mă legată de costuri : “Noi nu am dorit să ajungem la preţurile practicate de unele firme de profil, care au un tarif de colec­tare de trei lei pe persoană, pe lună. La noi se plăteşte cinci lei pe lună de gospodărie, iar unele gospodării au şi câte cinci - şase persoane, deci tariful este ac­cep­tabil”. Indiferent de ce se va întâmpla la nivel judeţean, mai spune primarul comunei Ştiuca, proiectul celor patru localităţi va continua, pentru că nu exis­tă alternativă : “Serviciul este al nostru, noi suntem acţionari majoritari, maşinile sunt ale noastre, tarifele percepute au acoperit doar întreţinerea ma­şinilor şi plata personalului. Noi, oricum, suntem în programul de monitorizare post-implemen­ta­re al proiectului, cel puţin pen­tru încă cinci ani, deci, acest ser­­viciu va avea continuitate, nu există alternativă”.

Şi primarul din Criciova, Petru Roşoca, apreciază că situaţia va necesita o analiză temeinică, din perspectiva locu­lui de depozitare şi a costurilor de transport : “Fără îndoială, va trebui să ne întâlnim să discu­tăm care va fi soluţia cea mai bună după ce deponeul de la Lugoj se va închide complet”.

Deponeul de la Ghizela, un proiect momentan blocat

Marian Eperieş, directo­rul Gărzii de Mediu Timiş, spu­ne că încă de la înfiinţarea Aso­ciaţiei de Dezvoltare Interco­mu­nitară de Deşeuri Timiş s-a putut vedea că unele Primării nu sunt de acord cu soluţiile in­tegrate de management al de­şeurilor aplicate la nivel jude­ţean. “Toate Primăriile au fost invitate să facă parte din Aso­ciaţia de Dezvoltare Interco­mu­nitară de Deşeuri. Unele au semnat că îşi dau acordul, alte­le, nu. Ce pot să vă spun sigur e că, odată cu deschiderea de­poneului de la Ghizela, depo­nee precum cel de la Lugoj, unde s-a mai acceptat să se facă depo­zitare temporară lângă depo­neu, vor fi închise definitiv”, afirmă Marian Eperieş.

Aceste probleme li se adau­gă celor legate de întârzierea dării în funcţiune a deponeului de la Ghizela, căruia Consiliul Judeţean Timiş nu a reuşit să-i găsească încă un operator. Pe 11 octombrie a fost realizată procedura de licitare pentru găsirea unui operator care să administreze deponeul, însă, din păcate, această operaţiune a eşuat. C.J. Timiş a precizat că niciuna din cele trei firme care au vrut să devină operatori aici nu îndeplineşte condiţiile soli­citate, însă nu a dat amănunte. Acesta este motivul pentru ca­re una dintre firmele partici­pante, Confort S.A., a contes­tat respingerea ofertelor.

O variantă vehiculată, le­gată de eşecul primei încercări de atribuire a contractului, este că administrarea deponeului nu e o activitate extrem de tentantă din punct de vedere al profitului, şi aceasta din cauza cheltuielilor de transport foar­te mari şi a sumei nu foarte ge­neroase oferite pentru gestio­narea deponeului, opinează Viorel Sasca, preşedintele Co­misiei Economice a C.J. Timiş. “În concluzie, operarea depo­neului de la Ghize­la s-ar putea dovedi o problemă mai mare decât se credea ini­ţial”, spune Viorel Sasca.