Ori de câte ori o serie de structuri ale statului reuşeau să iasă în evidenţă prin mostre spectaculoase de corupţie, exista, în România, tendinţa să se facă o comparaţie cu sistemul vamal din Bulgaria, un fel de etalon al corupţiei balcanice. În aceste comparaţii nu s-a ţinut de obicei cont de faptul că, dacă în sistemul bulgar au existat, poate, cazuri de corupţie descoperite mult mai spectaculoase decât în cel românesc, şi metodele pentru combaterea acestui flagel au fost mult mai radicale şi, pe alocuri, mult mai eficiente decât cele din România. Astfel, dacă noul set de măsuri de control şi campanii anticorupţie iniţiat de autorităţile bulgare va fi implementat în mod corespunzător, comparaţia cu Bulgaria nu va fi nici pe acest segment una avantajoasă pentru autorităţile româneşti.


Cazuri antologice

Atunci când vine vorba despre corupţia din sistemul vamal din Bulgaria, de obicei sunt aduse în discuţie cazuri antologice, cum e cel din octombrie 2005, când doi vameşi bulgari de la Aeroportul Varna au fost concediaţi, trimişi în judecată şi ulterior condamnaţi pentru că i-au furat telefonul mobil ambasadorului american în Bulgaria, John Beyrle. Diplomatul american călătorea de la Varna spre Ungaria, iar telefonul i-a dispărut după ce a predat bagajele pentru controlul vamal. Imediat după publicarea acestui caz de către publicaţia britanică „The Inquirer”, angajaţii Vămii Varna au fost luaţi la întrebări, dar nimeni nu a recunoscut nimic. Aparatul a fost găsit în apartamentul unui vameş, puţin mai târziu, datorită sistemului GPS, iar făptaşii le-au declarat anchetatorilor ca n-ar fi furat telefonul dacă ar fi ştiut că este al ambasadorului. Chiar diplomatul american a cântărit extrem de bine decizia de a anunţa furtul, fiind jenat de discuţia în sine şi de efectele mediatizării acestui caz.


Cameră secretă de împărţit şpaga

În iunie 2008, sistemul vamal din Bulgaria ieşea din nou în evidenţă după ce se mediatiza faptul că la Punctul de Trecere a Frontierei Kalotina, vameşii îşi amenajaseră un fel de buncăr, o cameră secretă în care să-şi poată împărţi liniştiţi şpaga, departe de camerele de luat vederi, având posibilitatea de a ascunde banii în respectiva locaţie la eventualele controale inopinate. Camera secretă a fost în cele din urmă depistată şi a fost organizat un flagrant chiar când o parte din tura de vameşi de serviciu număra încasările. La vederea agenţilor de securitate, vameşii au aruncat pe fereastră 1.300 de euro. Şoferii de tir care aşteptau la coadă pentru a ieşi din ţară au privit miraţi cum bancnotele zboară prin aer, iar unii dintre ei au alergat să strângă banii. Culmea e că printre vameşii prinşi în flagrant s-a numărat şeful de tură, dar şi şeful Departamentului de Combatare a Contrabandei din Kalotina.


Demiteri în grup

Anul trecut, după ce s-a ajuns la concluzia că printre cauzele deficitului bugetar accentuat se numără şi corupţia din sistemul vamal, autorităţile bulgare au anunţat că sute de vameşi vor fi demişi.
Ministrul bulgar de Finanţe, Simeon Diankov, a explicat că măsura demiterii în bloc este menită să scoată administraţia vamală de sub controlul unor grupuri criminale organizate. „Norma” de concedieri a fost stabilită, în prima fază, la 3.500 de angajaţi. “Mafia conduce vămile. Şi, prin urmare, pierderile statului se ridică la 8% din P.I.B.”, a declarat ministrul Simeon Diankov, în opinia căruia 80% din vinuri, 40% dintre ţigări şi 30% din combustibil intră în Bulgaria în mod ilegal. 


Implicări în mafia paşapoartelor

Măsurile dure luate de autorităţile bulgare au fost puse şi în legătură cu faptul că se bănuieşte o implicare semnificativă a unor cadre din Vamă, împreună cu angajaţi din Poliţie, într-o filieră internaţională de fabricare şi comercializare de paşapoarte false sau eliberate ilegal.
În prezent, în Balcani, paşaportul fals bulgar este unul dintre cele mai solicitate, mai ales de către infractori. Tocmai de aceea, în prezent, o nouă lege din Bulgaria vizează să facă mai transparente procedurile de eliberare a acestor documente, în dezavantajul unor intermediari şi al unor practici care generează corupţie.
De la începutul lui 2010 Bulgaria a fost marcată de diferite scandaluri de corupţie legate de filiera paşapoartelor. La jumătatea lunii februarie, a fost arestat Stefan Hristov, directorul Departamentului Migraţie, din Ministerul de Interne, acuzat că ar fi colaborat cu o organizaţie care asigura paşapoarte unor cetăţeni moldoveni, la preţul de 15.000 de euro bucata. Pe 1 martie, a urmat arestarea lui Stefan Nikolov, secretar general al Agenţiei de Stat pentru Bulgarii din Străinătate, şi el acuzat de nereguli în gestionarea unor documente privind cetăţeni moldoveni. Autorităţile bulgare au anunţat însă că urmează să fie operate arestări la nivel înalt şi în sistemul vamal de unde, de asemenea, au fost cooptaţi complici în filiera paşapoartelor.
S-a constatat că paşapoartele bulgare par să fie deosebit de apreciate de infractori. La începutul lunii martie, în Spania, a fost arestat presupusul criminal de război sârb Veselin Vlahovic „Batko”, supranumit „monstrul de la Grbavica”, care avea asupra sa documente de identitate bulgare false.  Fără îndoială însă, scandalul care a făcut cea mai mare vâlvă este cel referitor la un lider al filierelor de trafic de droguri din Serbia, Budimir Kujovic, care a reuşit să obţină un paşaport bulgar cu ajutorul unor funcţionari. Preţul unui astfel de document poate ajunge la 100.000 de euro, iar ziarele din Macedonia sunt pline de anunţuri publicate de agenţii internaţionale care îşi oferă serviciile pentru obţinerea unui paşaport bulgar. Potrivit unor surse, după 2007, când Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană, suma necesară pentru a dobândi în mod ilegal un paşaport ar fi crescut la 10.000 - 15.000 de euro. Deputatul formaţiunii de dreapta „Democraţii pentru o Bulgarie Puternică”, Atanas Atanasov, a declarat că foşti funcţionari ai statului din instituţiile de profil au înfiinţat, după ce au părăsit aparatul de stat, agenţii de intermediere active în domeniul acordării de paşapoarte.
Actualul Executiv de la Sofia a declarat război mafiei paşapoartelor, elaborând noi norme care reglementează acest sector. Aceste noi reglementări prevăd faptul că termenul pentru procedura solicitării paşaportului nu va trebui să depăşească un an, candidaţii vor trebui să prezinte personal cererea (eliminând astfel intermediarii), şi toate documentele referitoare la originea etnică bulgară a solicitantului pot fi emise numai de Agenţia de Stat pentru Bulgarii din Străinătate. Până acum, aceste certificări au fost emise de diferite ministere şi direcţii.
Contestatarii acestor noi reglementări susţin însă că ele vor avea un efect contrar, în sensul că procedurile legate de problemele de securitate naţională au în realitate drept scop principal pe acela de a încetini artificial întreaga procedură, în aşa fel încât să funcţioneze şi să aibă clienţi filierele alternative de procurare a paşapoartelor.


Corupţie persistentă

Cu toate măsurile anticorupţie luate de autorităţile bulgare în sistemul vamal, noi şi noi cazuri de luare de mită continuă să fie demascate şi instrumentate de parchete. Astfel, la sfârşitul lunii iunie, un poliţist de frontieră şi un vameş bulgar de la punctul de trecere Kapitan Andreevo au fost reţinuţi pentru luare de mită. Potrivit ministrului bulgar de Interne, Ţvetan Ţvetanov, cei doi funcţionari au fost reţinuţi în cadrul unei investigaţii desfăşurate timp de aproximativ două luni cu dispozitive speciale de supraveghere, cu ajutorul cărora s-a dovedit că poliţistul şi vameşul erau mituiţi cu sume mici de bani, primite frecvent. Bărbaţii luau mită pentru “lucruri nostime sau ciudate descoperite în bagajele celor controlaţi” şi cea mai mare sumă de bani primită ca mită a fost 20 de euro, a explicat Ţvetanov. Ministrul a precizat că un cetăţean, care traversa graniţa, le-a dat poliţistului şi vameşului o bancnotă de 100 de euro, iar aceştia i-au dat restul 95 de euro. Reţinerile au fost efectuate în cadrul unei operaţiuni a poliţiei cu numele de cod “Graniţele”, desfăşurată la Punctul de Trecere a Frontierei Kapitan Andreevo.