Sloganuri sub microscop

În România ultimilor 50 de ani e posibil să se fi mizat prea mult pe forţa sloganurilor. Sloganurile mincinoase, goale de conţinut i-au însoţit pe români de-a lungul ultimelor decenii, de la celebrul „Consumaţi peşte oceanic!”, postat desupra galantarelor goale, în magazinele alimentare ceauşiste, până la sinistrul „Dormi liniştit, F.N.I. veghează la banii tăi”.

Apariţia unor site-uri care se ocu­pă de analizarea sloganurilor care moti­vează sau irită românii era, deci, ine­vi­tabilă. Un portal de referinţă în acest sens este http://slogan.sunteu.ro, care se vrea a fi o cronică la rece a mesaje­lor mobilizatoare care apar regulat pe piaţa publicitară şi nu numai. Faimosul „Ex­plore the Carpathian garden”, asociat brandului României lansat în China, are parte de reacţii nu tocmai favora­bile, comentatorii porta­lului men­ţionând că „Ne duce cu gân­dul la Gră­dina Raiului sau la «La răsă­rit de Eden». Atât! Nu spune absolut ni­mic. Dacă ar fi lăsat-o măcar sub for­ma The Carpathian Garden era mai bună”. Critici au ridicat pe acelaşi site şi sloganurile unor mărci de bere, care par să încurajeze non-consumul, cum ar fi „Savureaz-o în mod responsabil”, pentru un sortiment de bere daneză, când, în mod normal, opinează creato­rii site-ului, orice mesaj publicitar nor­mal la bere ar merge pe ideea„Bea cât poţi duce, şi mai mult de atât”. Hu­lit e şi conceptul publicitar : „Romte­lecom Online Shop – am deschis la tine acasă!”, ce ridică următorea obiecţie : „E clar ce vor să zică: poţi cumpăra de acasa. Dar cum au deschis la mine acasă? Cu ce drept?”

Până şi „hermeneutica” unuia din­tre cele mai celebre sloganuri ale se­colului XX – „Arbeit macht frei”  – este disecată, cu precizarea că „B-ul din «Arbeit» are bucla superioară mai mare decât cea inferioară şi se presu­pune că prizonierii au făcut-o astfel încât cei din afară să îşi dea seama că mesajul este fals. Naziştii îl considerau cât se poate de real, în sensul că în urma muncii istovitoare prizonierii se eliberau prin moarte (tot eliberare se numeşte)”.

Iar echivalentul comunist, pe ca­re românii l-au citit ani de zile pe fron­tispiciul oficiosul P.C.R. Scânteia : „Proletari din toate ţările, uniţi-vă!” are parte de o cronică ceva mai favora­bilă : „Probabil că este unul dintre motivele libere pentru care comunis­mul a avut un astfel de impact. E foarte target: se adresează în mod evident proletarilor. Apoi se apelează la generalizare: din toate ţările. Este una dintre tehnicile miltoniene clasice. Şi mai departe, apelează, din nou la apartenenţă: uniţi-vă! Impac­tul este mare nu numai pentru no­ţiu­nea de grup (şi, implicit, putere a maselor), ci şi pentru verbul folosit la modul dina­mic şi continuu. Adică, acest slogan le cerea proletarilor să se unească şi pentru Manifestul Co­munist al lui Marx şi Engels, dar şi zeci de ani mai târziu. Este o subti­litate puternică aici, folosită frecvent de politicieni: crearea unor scopuri sociale, motive de luptă şi de trăire pentru unii”.

Totuşi, finalitatea sloganului nu a fost, concluzionează cei de la slo­gan.sunteu.ro, una fericită : „Nimeni nu a conştientizat faptul că dacă în câteva zeci de ani proletarii nu s-au unit, atunci trebuie făcut altceva”.