Societatea civilă din Timişoara, coalizată împotriva Legii antreprenorului social

Coaliţia Economiei Sociale protestează împotriva proiectului de Lege a antreprenorului social. În această luare de poziţie s-au înscris şi organizaţii nonguvernamentale din Timişoara, care apreciază că iniţiativa legislativă contravine teoriei şi practicii europene şi internaţionale în materie, pornind de la falsa premisă că actorii economiei sociale nu există în România şi că este nevoie de înfiinţarea lor.

Antreprenoriatul social, confundat cu responsabilitatea socială

Proiectul Legii antreprenorului so­cial, iniţiat de deputatul P.S.D. Iulian Iancu, are un fundament eronat şi tra­­tează într-o manieră inadecvată con­cep­tul de economie socială, avertizează membrii Coaliţiei Economiei Sociale – creată la iniţiativa Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi forma­tă din 14 organizaţii nonguverna­men­tale. Acţiunii de protest a acesteia i s-au ală­turat şi câteva O.N.G.-uri din Timi­şoa­ra care spun că, prin acest proiect de lege, corporaţiile şi instituţiile pu­blice sunt declarate drept antreprenori so­ciali, în timp ce actorii economiei so­ciale (asociaţii, fundaţii, cooperative etc.) devin doar parteneri ai statului sau ai companiilor.

Aceştia acuză că proiectul Legii antrepre­norului social asigură beneficii fiscale şi acces preferenţial la achiziţii publice unor întreprinderi care nu au nicio legătură cu economia socială sau cu cei defavorizaţi, confundându-se astfel antreprenoriatul social cu res­ponsa­bili­tatea socială a companiilor. „Vrem să tragem un semnal de alarmă cu pri­vire la consecinţele negative asu­pra sec­torului economiei sociale şi al antre­prenoriatului social pe care îl va avea această lege ordinară, în condiţiile adop­tării în forma actuală. Proiectul legisla­tiv este profund viciat de erori grave de definire şi înţelegere a dome­niului de referinţă, conducând la o re­glemen­tare absurdă şi total nespecifică norme­­­lor europene similare”, se arată într-un comunicat de presă al celor 14 organi­zaţii semnatare din Timişoara, respec­tiv A.E.G.E.E. Timişoara, A.I.D.-O.N.G. Timişoara,  Asociaţia Asisten­ţilor So­ciali din Banat, Asociaţia pentru Copii şi Părinţi SCOP, Asociaţia Servi­ciul APEL, Asociaţia Femeilor Ţigănci pentru Copiii Noştri,  Asociaţia C.R.I.E.S-Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice ş Solidare, Federaţia Asociaţilor de Locatari Timişoara, Fundaţia Pen­tru Voi, Fundaţia Filantropia, Fundaţia Timişoara 89, Institutul Intercultural Timişoara, Institutul Român pentru Dezvoltare Umană, NESST, Organiza­ţia Salvaţi Copiii, filiala Timiş.

Mihaela Veţan, preşedintele Cen­trului de Resurse pentru Iniţiative Eti­ce şi Solidare – C.R.I.E.S., a declarat că reprezentanţii organizaţiilor din Ti­mişoara au făcut lobby pe lângă depu­taţi şi senatori locali, pentru a împie­dica adoptarea Legii anteprenorului so­cial, obţinând promisiuni de susţinere în vederea blocării legii, unul dintre sus­ţinători fiind şi senatorul P.D.-L., Gheorghe David. Mihaela Veţan mai spune că proiectul încalcă principiile economiei sociale şi aduce grave pre­judicii cate­go­riilor defavorizate, por­nind de la falsa premisă că actorii eco­nomiei so­ciale nu există în Româ­nia şi că este ne­voie de înfiinţarea lor : „Cor­poraţiile şi instituţiile publice sunt de­clarate drept antreprenori sociali, în timp ce actori­lor economiei sociale (asociaţii, funda­ţii, cooperative etc.) li se acordă titlul de parteneri ai statului sau companiilor. O dovadă a faptului că există actori so­ciali în România este prezenţa, de ani lungi”.

Mihaela Veţan afirmă că, potri­vit tuturor conceptelor internaţionale, principala caracteristică a antrepre­no­rului social este caracterul privat al in­ter­venţiei sale, atâta vreme cât statul sau instituţiile sale nu pot fi calificaţi drept antreprenori sociali, iar corpo­ra­ţiile multinaţionale sunt structuri legi­time a căror menire primordială este pur economică, dimensiunea socială fiind prezentă doar în subsidiar.„Astfel că actuala propunere are caracter dis­criminatoriu în raport cu întreprinde­rile mici şi mijlocii, de exemplu”, ex­plică preşedintele C.R.I.E.S.

Argumente contra

Membrii celor 14 O.N.G.-uri din Ti­mişoara coalizate împotriva adoptării proiectului de Lege a antreprenorului so­cial spun că expunerea de motive care justifică existenţa acestei legi nu se fundamentează pe informaţii reale despre sectorul economiei sociale,  atâ­ta vreme cât se invocă nevoia apariţiei de noi actori în economie care să cre­eze un sector special al acestora. Potrivit protestatarilor timişoreni, faptul că economia socială există şi funcţionează este demonstrat de cele 163.000 de lo­curi de muncă din sector, ceea ce repre­zintă 3,3% din totalul forţei de muncă salariate din România, de reţelele de membri ale C.A.R.-urilor , C.A.R.P.-urilor şi de cele 495 de unităţi protejate care funcţionează pe teritoriul ţării noastre.

O altă problemă ridicată de proiec­tul legislativ este că definiţia antre­pre­norului social propusă nu corespunde niciunei definiţii la nivel european, nici recomandărilor europene. În plus, pro­punerea legislativă suprapune în mod eronat antrepre­no­riatul social cu res­ponsabilitatea so­cială a companiilor.

Antreprenoriatul social şi respon­sabilitatea socială corporatistă sunt două domenii economice distincte. Antreprenoriatul social presupune rea­lizarea unor scopuri sociale prin activi­tăţi economice, în timp ce responsa­bi­litatea socială a companiilor face parte din strategia de promovare a afacerii acestora, companiile urmărind în prin­cipal scopul realizării profitului, explică membrii organizaţiilor anti-proiect. „În contextul în care există o asemenea diversitate conceptuală, ar fi greu de înţeles de ce ar fi nevoie ca prin lege să se adopte o singură definiţie, un anu­mit mod de a vedea lucrurile. Această iniţiativă ar trebui să derive din nevoile sociale legislative din România, dar vine să contrazică şi spiritul, şi forma la nivel de concept. Ne mişcăm într-un spaţiu ultraconfuz, aşa cum este el definit legal”, a declarat şi Mi­hai Liseţchi, preşedintele A.I.D.-O.­N.G. Timişoara.

Opozanţii proiectului de lege au mai arătat că un alt argu­ment contra este faptul că propunerea legislativă nu recunoaşte activitatea organizaţiilor neguvernamentale şi a fost re­alizată fără con­sultarea actorilor eco­nomiei sociale şi fără a consulta iniţia­torii unui proiect legislativ similar.

Cel mai important factor de risc, da­că legea ar fi adoptată în forma actua­lă, rămâne însă problema unor intere­se ascunse ale iniţiatorilor proiectului. „Sunt, de fapt, doi factori de risc im­por­tanţi. În primul rând, vorbim despre o creştere a ambiguităţii în rândul actori­lor de economie socială, iar pe de altă parte, se pune întrebarea cui vor fi acor­date facilitaţile legislative, dacă nu cum­va este o formă mascată de scurgere de fonduri pentru anumite interese?”, ne-a declarat Mihaela Veţan.

Menuţa Iovescu, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie şi Agricultură Timişoara : „Legea antreprenoriatului este necesară, dar e perfectibilă”

Poziţia contra adoptării Legii antre­prenorului social, în forma în care este redactat acum documentul, a Coaliţiei Economiei Sociale, este împărtăşită şi de către Menuţa Iovescu, directorul general al Camerei de Comerţ şi Indus­trie şi Agricultură Timişoara, care consideră însă că era necesară o astfel de reglemen­tare. „Ideea de a realiza o lege a antre­prenorului social e foarte bună, în per­spectiva în care U.E. are o populaţie îm­bătrânită, fiind important să aibă soluţii pentru multitudinea de probleme sociale cu care se va confrun­ta. Din pă­cate, în această lege există câteva confuzii semantice, care aduc o abor­dare nouă a noţiunii de antre­pre­nor. Corelaţia cu legislaţia europeană nu s-a realizat în cel mai fericit mod şi adop­ta­rea acestei legi a generat o confuzie între antreprenorul care rea­lizează o activitate economică cu sco­pul de a obţine profit şi cel care reali­zează o activitate cu scopul de a utiliza exce­dentul obţinut pentru rezolvarea unei probleme sociale”, ne-a declarat Me­nu­ţa Iovescu.

Directorul general al C.­C.I.A.T. Timişoara mai spune că pro­ble­ma ma­re a actualei forme a proiec­tului Legii antreprenorului social nu este doar cea legată de definiţie, ci de reglementă­ri­le greşite din document – dacă U.E. va aloca fonduri pentru politici sociale, ar putea exista riscul ca fondurile respec­tive să nu ajungă la operatorii din do­me­niul economiei sociale care există as­tăzi : „Conform definiţiei din proiectul de lege, statul este antreprenor. S-au ames­­tecat noţiunile şi s-a creat un pa­radox. În esenţă este bine că se doreş­te o le­ge a antreprenorului, dar legea este per­fectibilă. Confirmă ceea ce deja există şi ar trebui să faciliteze des­chi­derea către dezvoltarea acestui do­me­niu, foarte important pe viitor”.

Cel mai mare pericol, avertizează directorul general al C.C.I.A.T., dacă Legea antreprenorului social ar intra în vigoare în forma actuală, ar fi ca acest segment al economiei sociale, al antre­pre­noriatului, să nu se poată dezvolta foarte mult, iar fondurile să nu ajungă în destinaţiile dorite :„Definiţia antre­prenorului e prea largă. Practic, oricine poate aborda acea zonă. Or, se ştie că dacă dai o sarcină la prea mulţi oameni, nu va fi făcută de nimeni. De aceea ar tre­bui o focusare mai pronunţată asu­pra termenilor în redactarea legii”.

Proiectul Legii Antreprenorului Social a fost adoptat de către Senat la mijlocul lunii mai, iar marţi trebuia să fie supus dezbaterii în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional. Însă, Camera Deputaţilor şi-a suspendat şedinţa după ce reprezentanţii P.S.D. şi P.N.L. au părăsit sala în urma unui scandal pe Legea asistenţei sociale. Proiectul Legii antreprenorului social nu a mai fost dezbătut, urmând să fie supus votului într-o altă şedinţă a Camerei Deputaţilor, săptămâna viitoare.