|
Agerpres:
editia 24 - 27 mai 2012
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail
![]() 24°C Umiditate:60% Viteza vantului:32 KMH Vizibilitate:11 km 3.5538 0.014905Sanatate | 19 - 21 septembrie 2011 | Sorin OLARU
![]() ![]()
Cu prilejul Zilei Mondiale AlzheimerSocietatea Română Alzheimer prezintă la Timişoara “Feţele demenţei”
În î
În 21 şi 23 septembrie, între orele 10 - 18 va avea loc o campanie de testare gratuită a memoriei, la sediul Centrului Memoriei, de pe strada Romulus nr. 46, care se va putea face pe baza programării telefonice la numărul 0256-433.072. În 22 septembrie, la Teatrul German de Stat Timişoara va fi organizată o Seară culturală, spectacolul ”Sunetul Muzicii”, în regia Simonei Vintilă, programat pentru ora 20. Boala Alzheimer precum şi celelalte forme de demenţă reprezintă o provocare majoră pentru starea naţională de sănătate şi pentru societate. Se estimează că în Europa, circa cinci milioane de oameni suferă de demenţă, Alzheimer fiind cea mai comună formă de demenţă şi singura formă de demenţă recunoscută ca provocând handicap progresiv fizic şi psihologic. Celelalte forme de demenţă (demenţă vasculară, demenţă toxică, demenţă fronto-temporală) nu sunt recunoscute ca boli degenerative. Din păcate, România nu consideră demenţa ca o problemă majoră pentru sănătatea publică şi pentru societate – se atrage atenţia într-un manifest al Societăţii Române Alzheimer, “Apel pentru o strategie naţională pentru demenţă în România” –, deşi atât persoana suferindă, cât şi îngrijitorii acesteia au nevoie de sprijin constant prin informare, sprijin moral, asigurarea continuităţii asistenţei medicale în cadrul unei reţele destinate persoanelor care suferă de această boală, precum şi servicii adecvate de specialitate. Dintre cele aproximativ 200.000 de persoane suferinde, doar 35.000 sunt diagnosticate oficial. Boala Alzheimer şi celelalte forme de demenţă sunt cel mai des diagnosticate în fazele tardive. Perioada de supravieţuire din momentul punerii diagnosticului este de aproximativ trei ani şi jumătate (în comparaţie cu evoluţia obişnuita a bolii de 8 - 12 ani). Deşi există un interes tot mai mare din partea medicilor specialişti (psihiatri, neurologi şi geriatri) pentru a diagnostica un număr mare de cazuri în stadiile incipiente ale bolii, medicii de familie sunt mai puţin implicaţi atât în procesul de diagnostic, cât şi în cel de îngrijire. Forţa de muncă din sectorul serviciilor, din instituţiile de stat şi private este redusă şi necalificată şi poate răspunde doar la aproximativ 10% din cereri. În plus, nu există servicii comunitare şi de îngrijire la domiciliu. Prin intermediul acestui Manifest, Societatea Română Alzheimer apelează la factorii de decizie politică să dezvolte o strategie naţională de demenţă în Romania, care să includă măsuri ce să asigure asistenţă medicală decentă şi asistenţa socială pentru pacientul cu demenţă, inclusiv evaluarea clinică regulată a persoanei cu demenţă în timpul evoluţiei bolii, programe de informare şi educaţie pentru familie, campanii de destigmatizare, evaluarea nevoilor persoanelor cu demenţă, precum şi pe cele ale îngrijitorilor lor, realizarea Registrului Naţional de Demenţă, realizarea Registrului de Cazuri Sociale / persoane fără familie, dar şi asistenţa comunitară cu personal calificat şi instruit şi recunoasterea de către autorităţi a contribuţiei oferite de către Societatea Română Alzheimer în cei 20 de ani de activitate, prin consultarea periodică a acesteia şi susţinerea iniţiativelor organizaţiei.
|