Firmele care, în ultimii doi ani, şi-au trimis temporar o parte din angajaţi în şomaj tehnic, beneficiind de scutirea de la plata unor taxe şi impozite, nu vor mai putea face acest lucru de anul viitor. Din cauza scăderii bugetului de asigurări sociale şi a numărului tot mai mare de şomeri beneficiari de indemnizaţii, Guvernul nu va mai putea susţine şi în 2011 măsurile legate de şomajul tehnic, în varianta în care există în prezent. Dacă desfiinţarea şomajului tehnic, în forma sa actuală, ar putea însemna închiderea unor firme care au supravieţuit datorită acestei facilităţi, există şi un revers al medaliei. Lideri sindicali din Timiş afirmă că mulţi angajatori din judeţ s-au folosit de şomajul tehnic pentru a face, de fapt, evaziune fiscală.


2010, posibil, ultimul an de şomaj tehnic

După foarte multe negocieri cu sindicatele, în luna februarie a acestui an Guvernul accepta să aprobe şi pentru 2010 stagiile de şomaj tehnic de trei luni, pe care le puteau acorda angajaţilor firmele cu probleme. Angajaţii trimişi în şomaj tehnic primeau, pe această perioadă, 75% din salariu, iar angajatorii nu plăteau contribuţii de asigurări sociale pentru ei. 
Problema e că, în forma în care a fost prelungită această facilitate, s-a lăsat destul loc pentru speculaţii – practic, angajatorii care voiau să beneficieze de scutirile la plata impozitelor aferente plăţii salariilor, trebuiau să confirme situaţia dificilă în care se află prin declaraţii pe propria răspundere, urmând ca Agenţia Naţională de Administrare Fiscală să îi controleze pe cei care solicitau scutirile de plată.
De asemenea, s-a prevăzut faptul că firmele puteau să-şi trimită angajaţii în şomaj tehnic timp de doar trei luni pe an, însă legislaţia nu a prevăzut situaţiile în care un angajator îşi trimite, pe rând, toţi angajaţii în şomaj tehnic, pe parcursul unui an. Pentru patroni, cel puţin, această variantă era atrăgătoare, pentru că indemnizaţiile de 75% din salariul de bază acordate angajaţilor trimişi în şomaj tehnic nu se impozitau.   


Momentul scadenţei

Poate şi din cauză că această facilitate a fost utilizată în mod abuziv, Guvernul şi-a exprimat încă de pe acum poziţia publică referitoare la prelungirea posibilităţii acordării şomajului tehnic, în actualele condiţii, şi în 2011. Astfel, Executivul a precizat că nu mai sunt bani pentru prelungirea acordării acestor facilităţi. Punctul de vedere al Guvernului a fost exprimat oficial şi trimis Senatului, ca răspuns la o iniţiativă legislativă prin care se încerca prelungirea acordării şomajului tehnic.
Potrivit Guvernului, dacă s-ar mai acorda astfel de facilităţi, statul ar putea ajunge în situaţia de a nu fi în stare să plătească indemnizaţiile de şomaj. “Prelungirea acordării şomajului tehnic, în forma actuală, nu este posibilă în acest moment din cauza numărului în creştere de şomeri şi, în mod deosebit, a celor indemnizaţi, care ar influenţa bugetul asigurărilor de şomaj, conducând la imposibilitatea de plată a indemnizaţiei de şomaj”, susţin reprezentanţii Guvernului în nota oficială.


A.J.O.F.M. nu are o evidenţă a solicitanţilor de şomaj tehnic

Uşurinţa cu care statul a acordat facilităţile legate de şomajul tehnic se poate vedea şi din faptul că evidenţa beneficiarilor acestor facilităţi nu există nici măcar la instituţiile de profil. Astfel, deşi Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă este structura direct afectată de diminuarea bugetului asigurărilor sociale, prin înmulţirea solicitanţilor de şomaj tehnic, la această instituţie nu există o evidenţă a acestor solicitanţi, pentru că legislaţia nu prevede acest lucru. “Pe considerentul că noi nu avem legătură cu şomajul tehnic, la noi nu au fost centralizate date de acest gen. Astfel, nu am primit notificări din partea firmelor care decideau să-şi trimită acasă angajaţii, în şomaj tehnic, pe perioade de trei luni maximum”, ne-a declarat Liviu Neguţ, directorul A.J.O.F.M. Timiş. Aceasta în condiţiile în care facilităţile legate de şomajul tehnic au fost folosite în Timiş chiar şi de unităţi mari, cum ar fi Elba, Colterm sau C.F.R.
Iar faptul că, inclusiv prin această facilitate, pentru un număr mare de angajaţi nu s-au mai plătit contribuţii la bugetul asigurărilor de şomaj s-a văzut, încă de anul trecut. În 2009, în Timiş s-au strâns la bugetul asigurărilor de şomaj doar 38,2 milioane de lei, care reprezintă 64,5% din încasările la acelaşi buget din 2008.


Şomaj tehnic în serie la C.F.R.

Unul dintre principalii beneficiari ai facilităţilor legate de şomajul tehnic în Timiş a fost sectorul feroviar. Trimiterea de tranşe de muncitori în şomaj tehnic a început încă de anul trecut, la C.F.R. Marfă, după care, în acest an, s-au decis trimiteri în şomaj tehnic şi în rândul personalului de la C.F.R. Călători. Practic, tranşe de muncitori au fost trimise, periodic, în şomaj tehnic, pentru perioade de maximum trei luni – permise de către stat.
Odată cu anunţarea deciziei extinderii măsurilor de trimitere a personalului în şomaj tehnic, o serie de lideri sindicali timişeni au arătat că, cu noile măsuri, s-ar putea aduce atingere inclusiv siguranţei feroviare. Astfel, spuneau sindicaliştii, în condiţiile în care personalul era oricum sub normele admise, trimiterea în şomaj tehnic a unor tranşe de muncitori înseamnă ore suplimentare pentru restul angajaţilor rămaşi la locul de muncă, ceea ce poate duce la supra-solicitare pentru unele categorii de personal, crescând riscul apariţiei unor accidente. “Dacă mecanicul îşi realizează programul de ore stabilit, poate decide dacă va efectua sau nu alte ore suplimentare. Omul are limitele sale, nu poate munci până la epuizare. El poate refuza semnarea documentelor după ce şi-a îndeplinit norma, el conduce trenul pe propria răspundere”, spune liderul Sindicatului Mecanicilor de Locomotivă, Ioan Boloş.
În plus, susţin liderii de sindicat, în varianta în care se trimit oameni în şomaj tehnic, orele suplimentare prestate de cei rămaşi trebuie plătite dublu, conform Codului Muncii, ceea ce înseamnă că economia realizată prin şomajul tehnic nu e una prea mare pentru companie.
“Până acum, aici, în Timiş, au fost două societăţile feroviare care şi-au trimis angajaţii în şomaj tehnic – e vorba de C.F.R. Marfă şi C.F.R. Călători. Oamenii au plecat în şomaj prin rotaţie, în funcţie de nevoile de personal ale societăţilor. Problema e că, din punctul meu de vedere, nu cred că aşa se rezolvă problemele financiare ale C.F.R. Noi avem, pe C.N.C.F.R., datorii de peste un miliard de euro. Să spunem că statul ar decide să le şteargă, şi am porni de la zero. În trei luni am avea iar datorii mari, pentru că aşa e gândit sistemul, prost, ineficient. Suntem într-o groapă, şi nu ştiu cum vom putea ieşi din ea”, precizează Petrică Stoian, liderul Sindicatului feriviar Mişcare-Comercial Timiş.


“Unii patroni au folosit şomajul tehnic pentru a face evaziune fiscală”

Liderul judeţean al Cartelului sindical Alfa, Ştefan Gogoşanu, spune că marile confederaţii sindicale au insistat ca Guvernul să prelungească în acest an acordarea acestor facilităţi legate de şomajul tehnic. Dar, pe de altă parte, susţine Ştefan Gogoşanu, sindicatele nu pot să nu vadă că există şi un revers al medaliei. “Acest şomaj tehnic poate fi o gură de oxigen pentru companiile ajunse în situaţii dificile, însă trebuie remarcat că, la modul în care s-a speculat această facilitate, ea a fost în detrimentul bugetului. Unii angajatori s-au folosit de ea, inclusiv în Timiş, pentru a face evaziune fiscală. Astfel, am întâlnit cazuri în care angajaţii care veneau la muncă zi de zi habar nu aveau că sunt în şomaj tehnic – practic, ei primeau tot acelaşi salariu, iar angajatorul nu plătea impozite la stat pentru ei”.
Liderul sindical timişean spune că de vină pentru această situaţie e şi modul în care statul a stabilit măsurile de control a “sincerităţii” celor care spun că au nevoie de ajutor de şomaj. “În mod normal, şomajul tehnic presupune că în sectoarele respective se întrerupe activitatea, lucru care nu se întâmplă. Se fac tot felul de interpretări abuzive ale noţiunii de şomaj tehnic – am avut un caz aici, în judeţ, unde un membru de sindicat a câştigat procesul cu unitatea care îl dăduse afară, şi, în urma hotărârii, a trebuit reangajat. Iar angajatorii, pentru că îl considerau pe respectivul angajat incomod,
l-au reangajat şi l-au trimis direct în şomaj tehnic, preferând să îl ţină departe de unitate, deşi nu exista nici un fel de motive pentru a invoca şomajul tehnic”.
În opinia sa, cadrul legislativ care reglementează şomajul tehnic este unul nu foarte clar, care permite speculaţii. “Iar controalele sunt foarte greu de făcut, pentru că există o aprobare tacită a acestei scheme – şi din partea angajatorului, mulţumit că nu mai plăteşte impozite, şi din partea angajatului, tentat de faptul că ia aceiaşi bani stând acasă. Iar legislaţia e de aşa natură încât Inspecţia Muncii, atunci când descoperă astfel de situaţii, nu poate lua măsuri foarte dure pentru că legea nu-i permite, poate da doar notificări scrise, şi poate da amenzi. Când, de fapt, descoperirea unui astfel de caz de şomaj tehnic invocat nejustificat ar trebui să ducă la închiderea unităţii. E o formă de evaziune fiscală, care în mod sigur se întâmplă la foarte multe firme din Timiş”, susţine Ştefan Gogoşanu.