Sotron la C.N.S.A.S.

Razvan Theodorescu, Adrian Nastase, Ilie Merce, generalul Plesita sunt persoane demne de tot respectul din partea societatii civile care a militat, de 17 ani incoace, pentru deconspirarea Securitatii si a colaboratorilor ei. Unii dintre cei mentionati au primit certificate de buna purtare de la C.N.S.A.S., ba au fost prezentati ca victime (desi nu inseamna ca daca unul a avut dosar de urmarit, nu putea avea in paralel si dosar de retea). Altii nu au primit nici un fel de certificat si, prin deductie logica, inseamna ca fie au avut o atitudine de disidenti in fata bratului inarmat al P.C.R., fie, intamplator, nu au intrat in colimatorul ei. Iar barfele si apartenentele, fie si familiale, la fostul regim opresiv, nu au niciun temei. In coada plutonului de serafimi nationali a fost postat, iata, zilele de trecute, de acelasi C.N.S.A.S., Ilie Sirbu. Asta, in ciuda declaratiilor facute de un fost coleg de-al sau pe linie duhovniceasca, actualul mitropolit al Banatului, I.P.S. Nicolae Corneanu, care a avut bunul simt de a-si asuma, cu multi ani in urma, pacatul colaborarii cu Securitatea. Dar vorba mitropolitului, el are cunostinte despre Ilie Sirbu, C.N.S.A.S.-ul are probe. Sau nu le are... La polul opus fata de acesti oameni neintinati idealurilor “patriotice” ale Securitatii, ii gasim, ca si dusmani ai natiunii, ca adevarate “fabrici” ale raului, pe Mircea Ionescu Quintus, Alexandru Paleologu - primii doi, bagati la inaintare, in 2000, de S.R.I. - Mona Musca, Sorin Antohi, Carol Sebastian si, mai nou, Cornel Ivanciuc. Numele tuturor sunt deja intiparite in constiinta nationala drept exponenti veritabili si emblematici ai raului comunist.
Si ca si cand ciudateniile acestea nu ar fi fost suficiente, tragand linie, ne trezim ca avem deconspirati si infierati colaboratori ai fostei securitati, dar nu avem numele ofiterilor care i-au racolat, i-au obligat sau i-au santajat sa faca pactul cu diavolul rosu adica, adevaratii vinovati. Sigur, nu trebuie compatimiti acesti oameni aratati acum cu degetul ca si colaboratori. Daca, probabil, in anii ’70 - ’80, si-ar fi modificat scala de valori si ar fi fost dispusi sa-si si asume riscurile acestei decizii, ar fi putut spune nu. Dar nu putem pune semnul egal intre un om care a dat doua - trei note informative, constrans, santajat, si unul care a dat 200 - 300 de astfel de note, nestrans cu usa si cu un exces de zel demn de cauze mai bune. Or, in momentul de fata legea nu face diferenta intre colaboratorii constransi si cei benevoli si dedicati cauzei, iar prin felul in care este aplicata, iata, unii pot fi albiti, altii, tavaliti prin smoala. Iar opinia publica, manipulata fara probleme.
In plus, prin actiunile de pana acum, C.N.S.A.S. pare sa fi jucat, mai degraba, un fel de sotron politic printre dosare, punand piciorul indeosebi pe cele ale inamicilor si, din cand in cand, din neatentie sau pentru credibilitate, pe cate al unuia care nu are, in momentul de fata, prea multe de spus pe scena politica. Atitudine care decredibilizeaza C.N.S.A.S.-ul si ameninta sa contribuie la un iminent insucces recunoscut al acestei institutii. Insucces cauzat si de faptul ca, de la bun inceput a pornit la drum pus in fata unor jumatati sau unor sferturi de adevar. In primul rand, C.N.S.A.S.-ul nu a avut acces la arhiva integrala a fostei Securitati. Majoritatea dosarelor membrilor de partid au fost distruse chiar inainte de ‘89, potrivit normelor de securitate de atunci, aspect confirmat de Claudiu Secasiu, actualul presedinte al C.N.S.A.S. In al doilea rand, in arhiva Securitatii ajungeau numai dosarele celor care isi incetau raportul de colaborare. Cu alte cuvinte, cei pe care decembrie i-a prins cu statutul “activ” si, din devotament, au ramas la fel de activi si in relatia cu urmasii post-decembristi ai Securitatii, pot sta si mai linistiti : secretele lor de viata stau sub cheie, pe motiv de secret de stat. In al treilea rand, o alta mare parte dintre dosare, cele care au fost intuite ca fiind o posibila si compromitatoare proba in primii ani ai democratiei, au fost distruse imediat dupa decembrie ‘89.
In conditiile in care C.N.S.A.S.-ul a pornit la drum cu astfel de piedici insurmontabile, macar sa joace dupa niste reguli pe care sa le inteleaga toata lumea. Pentru ca nu toti stiu sau vor sa joace sotron.