Dacă actualul context economic a afectat mai mult afacerile realizate în mod corect, anii de criză se pare că le-au fost extrem de profitabili organizaţiilor de crimă organizată, care au profitat din plin de slăbirea capacităţii de a contracara marea infracţionalitate, remarcată în foarte multe state unde Poliţia şi Justiţia au fost din plin afectate de politicile de austeritate bugetară. Aşa se face că, în urma afacerilor tot mai prospere ale filierelor de criminalitate transfrontalieră, a rezultat o cantitate enormă de bani care a trebuit albită, fiind implicate în această operaţiune prestigioase reţele bancare dar şi oficiali guvernamentali de primă mână. Practic, scandalurile internaţionale legate de spălări de bani s-au ţinut lanţ în 2010.


Bănci partenere cu sindicatele crimei

Deşi se bănuia că unele bănci co­merciale s-au aliat, în scopul ma­xi­mizării profitului, cu filierele de crimă organizată, acest lucru a devenit cer­ti­tudine anul trecut, odată cu iniţierea unor ample anchete legate de operaţiuni transfrontaliere de spălare de bani. 
La începutul acestui an, Poliţia rusă anunţa că a anihilat o grupare in­fracţională globală, suspectată că a spălat peste 1,5 miliarde de dolari din 2007 până în prezent, spălarea de bani fiind ajutată de instituţii bancare de presti­giu. “Trei bănci de afaceri, cele 72 de filiale ruse ale lor şi şapte bănci străi­ne au fost implicate în această reţea in­fracţională”, anunţă auto­ri­tăţile ruse. Potrivit poliţiştilor, grupul deschidea şi administra în mod ilegal conturile unor societăţi-fantomă şi realiza operaţiuni financiare în contul unor persoane fizice şi juridice. Infrac­torii luau comisioane de 1 - 7% din sumele spălate, deschizând în acest scop conturi la bănci letone, ameri­cane şi chineze.
Cam în aceeaşi perioadă, un scan­dal similar izbucnea în Austria, unde mai multe bănci de prestigiu au fost acuzate de publicaţia Profil că, în perioada 2005 - 2007, au ajutat la spălarea a două miliarde de euro pentru Mafia italiană. Procuratura din Viena a deschis o investigaţie în acest sens. Băncile implicate au refuzat să comen­teze, însă au afirmat că cooperează cu autorităţile.


Scandal la nivel înalt în Afganistan

Serviciile secrete americane, pu­ternic infiltrate în zona de conflict din Afganistan, intrau în alertă la mijlocul anului trecut după ce Wall Street Jour­nal anunţa că politicieni afgani şi rude ale preşedintelui Hamid Karzai sunt bă­nuiţi de implicare în operaţiuni de spăla­re de bani provenind din comerţul ilegal cu opiu sau din activităţile de extorsiu­ne sau trafic de droguri ale talibanilor.
Erau citaţi în acest sens mai mulţi ofi­­ciali americani şi afgani care susţi­neau că au fost găsite dovezi privind le­gături între transferurile de fonduri sus­pecte ale unei societăţi, New Ansari, şi personaje importante ale elitei politice sau de afaceri din Afganistan, printre care şi rude ale lui Karzai. Societatea New Ansari a fost per­cheziţionată, fiind confiscate zeci de mii de pagini de documente vizând trans­ferul a miliar­de de dolari în şi din Afganistan.
A fost demarată ulterior o anchetă ofi­cială, ale cărei concluzii nu au fost făcute publice, mai ales că, potrivit pre­sei americane, risca să ameninţe rela­ţiile dintre preşedintele afgan şi aliaţii săi americani.


Spălări de bani în Europa de Est, dezvăluite de portalul WikiLeaks

Şi celebrul portal de dezvăluiri Wiki­Leaks şi-a adus contribuţia la marile scandaluri legate de operaţiunile trans­frontaliere de spălare de bani după ce anunţa că mai mulţi apropiaţi ai preşe­dintelui belarus Aleksandr Lukaşen­ko, cărora “practic le este garantată protec­ţia”, sunt implicaţi în operaţiuni de spălare de bani prin Polonia.
WikiLeaks a citat în acest sens un document diplomatic clasificat, mai bine zis o telegramă confidenţială trimisă de la Ambasada SUA din Minsk, potri­vit căreia Iuri Sivakov, fost ministru de Interne belarus, şi Dmitri Pavlicen­ko, care conduce garda de corp a lui Luka­şenko, au fost implicaţi într-o opera­ţiune de spălare de bani, vizând trans­ferul a aproximativ 1,5 milioane de do­lari zilnic către instituţii financiare din Polonia, apoi Rusia şi acumulându-se în final în Statele Unite. Aceeaşi telegra­mă cita un ziar din Belarus, Belaruskii Par­tizan, care susţinea că anchetatorii be­laruşi au urmărit fondurile printr-o se­rie de conturi bancare totalizând 500 de milioane de dolari. “Contacte de încre­dere din cadrul ambasadei afirmă că acuzaţiile sunt adevărate şi au furnizat mai multe detalii privind afacerile de corupţie ale acestor personaje notorii”, se arăta în acelaşi document.


Acuzaţiile nu au ocolit nici Vaticanul

Scandalurile internaţionale legate de spălare de bani nu au ocolit anul trecut nici Vaticanul. Procurorii italieni au anunţat în toamna lui 2010 că îl an­chetează pe preşedintele băncii Vati­canului, Ettore Gotti Tedeschi, sus­pectat de nerespectarea legislaţiei contra spălării de bani, iar autorităţile au pus sechestru pe fonduri de 23 de milioane de euro aparţinând instituţiei de credit. Un alt director al băncii Va­ticanului, Institutul de Opere Religioase, face obiectul unei anchete similare în cadrul aceleiaşi afaceri. Cei doi ban­cheri sunt suspectaţi că nu au respectat o normă dintr-o lege italiană din 2007, prin care se încearcă prevenirea spălă­rii de bani. Norma prevede ca obligato­rie menţionarea mandatarului tuturor operaţiunilor financiare, scopul şi na­tura acestora.
Poliţia financiară a pus, totodată, sechestru preventiv pe fonduri de 23 de milioane de euro depozitate de ban­ca Vaticanului la altă instituţie de cre­dit. Justiţia italiană a descoperit că I.O.R. administra conturile unor instituţii ita­liene fără să nominalizeze titularul, identificat doar prin sigla I.O.R. Printr-unul din aceste conturi au circulat 180 de milioane de euro, timp de doi ani. “Ipoteza anchetatorilor este că mai mulţi subiecţi cu reşedinţa fiscală în Italia utilizează I.O.R. ca paravan pentru ascunderea unor delicte, precum frau­da sau evaziunea fiscală”, preciza pu­blicaţia Reppublica.
Ancheta a stârnit consternare la Vatican, unde Tedeschi primise în 2009 funcţia de preşedinte al băncii. În urma acestui scandal, Papa Benedict al XVI-lea a publicat un decret, “motu proprio”, împotriva spălării banilor. Acest decret privind prevenirea şi combaterea ac­tivităţilor ilegale în domeniul finan­ciar şi monetar prevede înfiinţarea unei Autorităţi pentru Informaţii Financiare a Vaticanului.
În acest sens, Vaticanul a anunţat că Papa va aproba o lege pentru preve­nirea şi combaterea spălării de bani, a activităţilor criminale şi a finanţării terorismului, iar aceste demersuri le­gislative vor permite intrarea Vatica­nului pe lista ţărilor care respectă nor­mele luptei împotriva operaţiunilor de spălare de bani. Totodată, Vaticanul şi-a exprimat “perplexitatea şi surpriza” faţă de anchetarea oficialilor Băncii Vaticanului şi şi-a exprimat voinţa de a institui o “transparenţă totală” în ceea ce priveşte operaţiunile financiare ale instituţiei bancare.
Supranumit banca preoţilor, Insti­tutul de Opere Religioase adminis­trează conturile ordinelor religioase şi ale asociaţiilor catolice, fiind o struc­tură care beneficiază de statutul extra­teritorial al Vaticanului şi nu este obli­gată să respecte standardele impuse instituţiilor financiare italiene. Din 2003, Justiţia italiană poate să investi­gheze acest institut, care este sub supravegherea specială a Băncii Italiei, care a şi semnalat operaţiunile sus­pecte derulate prin instituţia bancară.