Deficitul major de personal medical, infrastructura inadecvată a spitalelor, lipsa aparaturii performante şi, mai ales, subfinanţarea sistemului sanitar sunt principalele probleme ale sistemului sanitar din România, avertizează medicii şi asistentele din Societatea Română de Anestezie şi Terapie Intensivă. Aceştia au trimis, la începutul săptămânii, o scrisoare deschisă Preşedintelui României, Guvernului, Parlamentului şi ministrului Sănătăţii, atrăgând atenţia asupra problemelor grave din sistem, ale cărăr rezolvare nu mai suportă amânare şi propunând soluţii de redresare.


Recunoaşterea problemelor din sănătate, o obligaţie colectivă

Prof. dr. Dorel Săndesc, preşedintele Comisiei A.T.I. a Ministerului Sănătăţii şi, totodată, şeful Clinicii de Anestezie şi Terapie Intensivă de la Spitalul Judeţean din Timişoara, conf. dr. Şerban Bubenek, vicepreşedintele Comisiei A.T.I. a Ministerului Sănătăţii, prof. dr. Şerban Marinescu, preşedintele Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă, şi conf. dr. Elena Copaciu, preşedintele Comisiei de Anestezie şi Terapie Intensivă a Colegiului Medicilor din România, trag un semnal de alarmă referitor la colapsul în care ar putea ajunge sistemul sanitar românesc. “Eventualele responsabilităţi individuale şi erori umane trebuie, fără îndoială, decelate şi sancţionate. Considerăm însă că este în acelaşi timp de datoria noastră, a tuturor – personal medical, Ministerul Sănătăţii, Guvern, celelalte instituţii ale statului, societate civilă – să recunoaştem, demn şi lucid, problemele grave, de fond, ale sistemului sanitar românesc. Cu responsabilitate, determinare şi consecvenţă, e absolut necesar să facem din rezolvarea lor o prioritate naţională”.
Problemele de fond ale sistemului sanitar, spun reprezentanţii S.R.A.T.I., sunt deficitul major de personal medical, infrastructura inadecvată a spitalelor, deficienţele de dotare cu aparatură şi echipamente, sistemul de finanţare inadecvat al serviciilor medicale din secţiile Anestezie şi Terapie Intensivă, neasigurarea serviciilor de întreţinere a aparaturii medicale şi lipsa unui program naţional susţinut de pregătire a spitalelor pentru a face faţă situaţiilor deosebite şi dezastrelor.
Cauza principală a acestor probleme, mai spun semnatarii scrisorii, o constituie subfinanţarea sistemului sanitar, procentul din PIB alocat sănătăţii, în România, fiind unul dintre cele mai mici din Europa, astfel că măsura ce se impune este creşterea bugetului alocat Sănătăţii, la un nivel cel puţin egal cu media europeană. Ca propuneri de măsuri de urgenţă, cadrele medicale timişorene amintesc deblocarea posturilor din sistemul sanitar şi asigurarea unei normări corespunzătoare, îndeosebi în sectoarele critice, şi realizarea unui program naţional de audit şi modernizare a infrastructurii spitalelor. Potrivit semnatarilor scrisorii, costurile estimative pentru un astfel de program s-ar ridica la 500 de milioane de euro, iar aplicarea acestuia s-ar putea finaliza în maximum doi ani. “Chiar dacă nu există resurse pentru modernizarea întregului sistem sanitar românesc, asigurarea condiţiilor optime de îngrijire şi tratament pentru marile urgenţe şi a capacităţii spitalelor de a răspunde adecvat la situaţiile deosebite sau de dezastru constituie obligaţie absolută, imediată şi indiscutabilă”. Semnatarii scrisorii spun că niciuna dintre numeroasele deficienţe din societatea românească nu pun în pericol securitatea, sănătatea şi viaţa oamenilor aşa cum o fac deficienţele din spitalele româneşti.


Blocarea nediferenţiată a posturilor, o idee respinsă

Blocarea nediferenţiată a posturilor în sistemul bugetar, fără o analiză responsabilă şi competentă a situaţiei din fiecare sector, a accentuat migrarea în masă a medicilor şi asistentelor din sistemul sanitar românesc, creând o criză fără precedent. Potrivit medicilor timişoreni, situaţia este dramatică mai ales în secţiile de Terapie Intensivă, unde încadrarea suboptimală cu personal medical periclitează viaţa pacienţilor. “În aceste condiţii, iniţiativa legislativă a Ministerului Sănătăţii de a limita sau interzice personalului medical practicarea profesiei atât în sectorul public, cât şi privat este de natură să accentueze problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar. O parte din cadrele medicale, medici şi asistente, vor opta pentru sistemul privat, iar fenomenul migraţiei în străinătate, deja extrem de îngrijorător, se va accentua.”, se mai arată în textul scrisorii adresată autorităţilor.


Infrastructura actuală transformă spitalele în “bombe cu ceas”

O altă problemă gravă este infrastructura inadecvată a spitalelor. Un număr important de spitale din România prezintă o infrastructură veche, depăşită, ce nu a beneficiat de un program cuprinzător de modernizare. În special în secţiile A.T.I. şi în blocurile operatorii situaţia este foarte gravă, infrastructurile specifice complexe ale acestora (reţele de gaze medicinale, reţelele de vacuum, reţeaua electrică specială, sistemele de aer condiţionat medicinal etc.) creând riscul unor accidente majore. Fără lansarea de urgenţă a unui program naţional de modernizare a infrastructurii, multe dintre spitalele româneşti sunt adevărate “bombe cu ceas”, în care se poate repeta oricând o dramă precum aceea de la Maternitatea “Giuleşti”, consideră medicii timişoreni. “O evaluare cu un grad de aproximaţie redus ne arată că, la nivelul unui spital judeţean clinic de urgenţă, costurile modernizării infrastructurii Secţiei A.T.I. şi a blocurilor operatorii sunt la nivelul a două milioane de euro, astfel că modernizarea infrastructurii tuturor spitalelor de urgenţă semnificative din România nu ar depăşi suma de 150 - 200 de milioane de euro. Comparativ cu fondurile alocate altor domenii şi ţinând cont de importanţa unui asemenea program, considerăm că argumentul deficitului de fonduri este discutabil”. Ca şi în cazul programelor de modernizare şi dotare, avertizează medicii şi asistentele din S.R.A.T.I., există discrepanţe şi în modul de finanţare a diferitelor componente implicate în managementul marilor urgenţe. Dacă finanţarea serviciilor medicale în Unităţile de Primire a Urgenţelor se face printr-un program special de la bugetul Ministerului Sănătăţii, secţiile de Terapie Intensivă sunt incluse în sistemul D.R.G. (Diagnosis Related Groups o schemă de clasificare a pacienţilor în funcţie de diagnostic – n.r.), pe care specialiştii din domeniu îi consideră total inadecvat specificului activităţii din aceste secţii. “Rezultatul este o decontare de către Casele de Sănătate mult sub cheltuielile reale din secţiile A.T.I., ceea ce face ca aceste secţii să apară, în mod cu totul nejustificat, ca nişte adevărate «găuri negre» ale bugetului spitalelor.” Dat fiind că Secţiile de Anestezie-Terapie Intensivă tratează cele mai grave cazuri din spitale, utilizând cele mai avansate mijloace tehnice şi cea mai complexă terapie, pentru asigurarea acestui tratament destinat pacienţilor aflaţi în pericol de moarte iminent, mai spun semnatarii scrisorii deschise, se impune o finanţare corespunzătoare, care să se facă direct de la bugetul Ministerului Sănătăţii, printr-un program naţional, care să asigure acoperirea costurilor reale ale tratamentului pacienţilor critici.


Şeful Clinicii A.T.I. a Spitalului Judeţean, dr. Dorel Săndesc : “Nu acuzăm, trebuie să ne coalizăm pentru a găsi soluţii”

Din cauza finanţării neadecvate, spitalele nu asigură service-ul aparaturii medicale, ceea ce creează risc de blocaj sau accidente de funcţionare, punând în pericol viaţa pacienţilor, avertizează medicii timişoreni. Potrivit acestora, un program naţional care să asigure finanţarea acestor servicii ar trebui să constituie o prioritate şi o urgenţă în sistemul sanitar românesc.
O altă problemă stringentă identificată de cadrele medicale timişorene este şi lipsa unui program naţional susţinut de pregătire a spitalelor pentru a face faţă situaţiilor deosebite şi dezastrelor. Deşi România a legiferat şi organizat un Sistem Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, pregătirea spitalelor în acest cadru este foarte deficitară, fapt pentru care multe dintre unităţile sanitare româneşti nu au un plan de acţiune bine pus la punct pentru astfel de situaţii, iar acţiunile de simulare şi pregătire se desfăşoară sporadic. Mai mult, pregătirea sub aspectul resurselor materiale este de cele mai multe ori inexistentă, pentru că spitalele nu dispun de stocuri de medicamente, materiale consumabile şi de resurse necesare în situaţii deosebite : “Respingem hotărât tentaţia culpabilizării generalizate a personalului medical pentru apariţia unor asemenea situaţii, din moment ce nu sunt asigurate condiţii corespunzătoare de desfăşurare a activităţii. Nu personalul medical este răspunzător de faptul că lucrează în condiţii improprii. Răspunderea îi aparţine în mod evident sistemului. Cadrele medicale sunt cele care îndură, alături de pacienţi, efectele nefaste ale acestei situaţii! Noi, cadrele medicale, suntem, poate, vinovate că acceptăm să ne desfăşurăm activitatea în aceste condiţii!”
Potrivit semnatarilor scrisorii deschise, dacă nici în ultimul moment nu se adoptă o atitudine responsabilă pentru a scoate din criză sistemul sanitar românesc, perpetuarea acestei situaţii va pune în pericol tocmai scopul existenţei şi sistemului, miza fiind însăşi sănătatea populaţiei. “Noi nu acuzăm pe nimeni, nu ne concentrăm atenţia pentru a găsi vinovaţii care au adus sistemul sanitar în starea în care se află. Nu are rost să mai pierdem timp. Trebuie să recunoaştem problemele şi să ne coalizăm pentru a găsi soluţiile potrivite. Nu am adoptat o poziţie de atac împotriva celor cărora le-am adresat scrisoarea deschisă, nu aşteptăm o replică din partea lor, vrem doar să nu se aştearnă din nou tăcerea peste problemele pe care le avem în sistemul sanitar”, explică prof. dr. Dorel Săndesc.


Propuneri de măsuri cetrebuie luate urgent

* deblocarea posturilor din sistemul sanitar şi asigurarea unei normări corespunzătoare, îndeosebi în sectoarele critice
* realizarea unui program naţional de audit şi modernizare a infrastructurii spitalelor
* continuarea şi finalizarea programului naţional de modernizare şi dotare a secţiilor A.T.I.
* scoaterea finanţării secţiilor A.T.I. din sistemul DRG şi asigurarea unei finanţări pe serviciu, printr-un program special de la bugetul Ministerului Sănătăţii
* realizarea unui program naţtional care să asigure finanţarea serviciilor de service a aparaturii din dotarea spitalelor
* realizarea unui program naţional de modernizare a blocurilor operatorii
* realizarea unui program naţional de pregătire a spitalelor pentru situaţii deosebite şi dezastre