Incendiile devastatoare din Rusia şi Ucraina readuc în actualitate discuţiile legate de securizarea zonei contaminate radioactiv în urma accidentului de la fosta centrală nucleară de la Cernobîl. Controversele şi îngrijorările sunt amplificate şi de faptul că, de când s-a confirmat oficial că areale puternic contaminate au fost atinse de flăcări, mesajele oficiale au fost contradictorii, exact ca în momentul exploziei din 1986.


Risc ecologic semnificativ

Încă de la începutul lunii august, Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă a anunţat că se teme că incendiile care devastează zone extrem de întinse din Rusia se vor propaga către zona iradiată de explozia din 1986 de la centrala nucleară din Cernobîl, ceea ce ar putea însemna eliberarea de particule radioactive în atmosferă. „Controlăm minuţios situaţia în regiunea Briansk, în special în sud, în districtul Novozîbkov, care a fost poluat în mod semnificativ după catastrofa de la Cernobîl”, a declarat ministrul de resort, Serghei Şoigu. Oficialul rus a explicat că, dacă apare un incendiu în acele zone, particulele radioactive ar putea să se ridice odată cu fumul şi să apară o nouă zonă poluată. 
Regiunea Briansk, situată la frontiera cu Belarus şi Ucraina, a fost iradiată cu mult peste limitele admise, de un nor radioactiv format în urma exploziei din 26 aprilie 1986 de la reactorul numărul 4 al centralei ucrainene Cernobîl, cea mai mare catastrofă nucleară civilă din toate timpurile. Incendiile de pădure, care fac ravagii de o săptămână în vestul şi centrul Rusiei, ameninţă şi centrul nuclear de la Sarov (situat la 500 de kilometri est de Moscova), dar autorităţile au anunţat că au evacuat din zonă materialele explozibile. De asemenea, o centrală nucleară din regiunea Voronej (situată la 600 de kilometri sud de Moscova) se afla în zona incendiilor.
Pe 6 august, autorităţile ruse au confirmat că au fost atinse de incendii şi zone contaminate radioactiv, dar dădeau asigurări că particulele nucleare rezultate nu sunt periculoase. De o cu totul altă părere au fost însă o serie de specialişti francezi în radioactivitate, care au afirmat că particulele de Cesiu 137 radioactiv, rezultat în urma exploziei de la Cernobîl din 1986, s-au infiltrat în trunchiul copacilor şi în frunzele moarte din pădurile ameninţate de incendii din Rusia, Ucraina şi Belarus. Philippe Renaud, şeful Laboratorului de Expertiză a Radioactivităţii Mediului al Institutului de Radioprotecţie şi Siguranţă Nucleară, a declarat în acest sens : “Dacă aceşti copaci ard, cesiul se va elibera în aer şi ar putea fi inhalat de populaţie. Purtat de vânt, acesta ar putea ajunge până în Franţa”. În replică, Guvernul rus a declarat că supraveghează cu atenţie situaţia din regiunea Briansk, de la frontiera cu Ucraina şi Belarus.
O serie de organizaţii ecologiste susţin însă că, la o serie de incendii izbucnite în urmă cu câţiva ani în zone împădurite din Rusia, contaminate radioactiv, particulele radioactive au fost purtate pe distanţe de zeci de mii de kilometri. Potrivit asociaţiei antinucleare “Robin Hood”, emisii radioactive rezultate în urma incendiilor de pădure din Kazahstan, din apropiere de centrul de teste nucleare Semipalatinsk, au fost depistate în 2003 în Canada. “Radioactivitatea din pădurile contaminate din Rusia este insuficientă pentru a ridica probleme de sănătate. Dar dacă lemnul arde, locuitorii din zonă vor fi expuşi unui nivel de două ori mai mare de radioactivitate naturală”, a declarat Jean-René Jourdain, care conduce un program de cercetare care evaluează efectele exploziei de la Cernobîl asupra sănătăţii copiilor ce trăiesc în zonele contaminate. Cercetătorul a contestat afirmaţiile liniştitoare ale administraţiei ruse, considerând că riscul inhalării de particule radioactive, în special de cesiu, “este real şi important, chiar dacă radioactivitatea este scăzută, antrenând un risc crescut de cancer”.


4.000 de hectare contaminate, afectate de incendii

Potrivit ultimului bilanţ făcut de autorităţile ruse, incendiile de pădure au afectat, de la începutul lui iulie, aproximativ 4.000 de hectare de terenuri aflate în zone poluate radioactiv, în special în vestul Rusiei.
Conform datelor Serviciului de Monitorizare a Radioactivităţii pe teritoriul regiunilor din Rusia, în care se află terenuri poluate cu elemente radioactive, de la jumătatea lunii iulie s-au înregistrat incendii de pădure pe o suprafaţă de peste 3.900 de hectare. S-a prezentat în acest sens lista cu zonele afectate, din regiunile cele mai poluate, pe aceasta figurând şi zona Briansk, la sud-vest de Moscova, la frontiera cu Belarusul şi Ucraina, unde 28 de focare au devastat o suprafaţă de 269 de hectare de terenuri împădurite. 
La sfârşitul săptămânii trecute a mai existat o confirmare oficială legată de faptul că două hectare de teren bogat în turbă ard de câteva zile la 60 de kilometri sud de centrala nucleară dezafectată de la Cernobîl, în nordul Ucrainei. Zona de securitate din jurul centralei de la Cernobîl are o rază de 30 de kilometri. Incendiile din zonă sunt extrem de greu de stins în condiţiile în care Ucraina este afectată, ca şi Rusia, de o caniculă fără precedent, însoţită de incendii.


Tratament întins

pe două decenii pentru victimele CernobîluluiIncendiile din Rusia, Ucraina şi Belarus readuc în discuţie problema Cernobîlului, în condiţiile în care consecinţele dezastruoase ale exploziei nucleare se pot vedea şi în prezent nu doar în Ucraina şi Rusia, ci în toată Europa de Est. Conform unor informaţii făcute recent publice de autorităţile cubaneze, aproximativ 25.500 de victime ale catastrofei nucleare de la Cernobîl din Ucraina, Belarus şi Rusia sunt tratate gratuit de mai bine de 20 de ani, în Cuba.
Majoritatea celor 25.457 de pacienţi trataţi sunt ucraineni născuţi după accidentul de la 26 aprilie 1986, Rusia şi Belarus retrăgându-se din finanţarea programului, în urma prăbuşirii fostei Uniuni Sovietice, în 1991, potrivit declaraţiilor lui Juan Medina, coordonatorul cubanez al programului de tratament de la Tarara, centrul de tratament deschis în apropiere de Havana. Până în prezent doar autorităţile cubaneze asigură, oficial, toate cheltuielile medicale şi de cazare în acest centru medical, aflat la 20 de kilometri est de Havana, pe malul mării. Ucraina asigură doar transportul pacienţilor la acest centru medical. 
Numărul victimelor exploziei de la Cernobîl a fost amplificat şi de măsurile administrative dezastruoase luate pe atunci de către U.R.S.S., care a trimis mii de pompieri fără nicio măsură de protecţie la locul accidentului, pentru a stinge focul şi a izola reactorul afectat. Peste 95% dintre aceştia nu mai sunt azi în viaţă. Se estimează că în Ucraina, 2,3 milioane de persoane au suportat consecinţele radioactivităţii crescute, care provoacă numeroase forme de cancer. După trei ani de la explozia de la Cernobîl au fost primiţi la centrul de tratament cubanez de la Tarara primii copii bolnavi, iar unii dintre ei, care au devenit adulţi, continuă să primească în continuare îngrijiri în acest centru.


60 de dolari, despăgubiri din partea Rusiei

După ce ani de zile a refuzat plata oricăror despăgubiri victimelor dezastrului de la Cernobîl, autorităţile ruse au făcut public anul trecut faptul că victimele accidentelor nucleare sunt îndreptăţite să primească o despăgubire de... 60 de dolari. Anunţul a fost făcut de Valentina Lagunkina, ministrul pentru Asistenţă Socială din regiunea Moscova, care a precizat că acest ajutor va fi dat cu ocazia Zilei comemorării dezastrelor nucleare.
Potrivit expertizelor făcute în ultimii zece ani, ţara cea mai afectată de dezastrul de la Cernobîl a fost nu Ucraina, ci Bielorus, a cărei graniţă e situată la doar zece kilometri nord de Cernobîl. Aici au căzut aproape 70% din compuşii radioactivi eliberaţi în accident. În Rusia, aproape 1,5% din suprafaţa totală a ţării a fost contaminată, în special zonele din jurul oraşelor Brianskoe, Tula, Kaluga si Orel.
Aproximativ 20 - 30% din totalul depunerilor radioactive s-a răspândit cu precădere în estul şi nordul Europei (Ucraina, Polonia, Suedia, Norvegia şi Finlanda), Europa Centrală şi de Vest (centrul şi sudul Germaniei, Austria, nordul Italiei, estul Franţei până în nordul Marii Britanii) şi în statele din sud-estul Europei (în special România şi Bulgaria).
Aria largă de răspândire a norului radioactiv, pe aproape jumătate din continentul european, a fost cauzată în mare măsură de circulaţia unor mase de aer în direcţia vestică şi nord-vestică, mase de aer ce au ridicat particulele radioactive la o înălţime de peste 1.600 de metri, aruncându-le asupra unor zone întinse.
Totalul celor afectaţi de radiaţii se ridică la aproximativ nouă milioane de oameni din întreaga Europă, Asia şi chiar Statele Unite.