Speranţa de viaţă este un indicator extrem de relevant al eficienţei sistemelor de asigurări medicale, dar şi al nivelului de trai. În cazul românilor, speranţa de viaţă este încă departe de cea a cetăţenilor ţărilor vest-europene, care trăiesc, în medie, cu zece ani mai mult.


Decalaje majore între Est şi Vest

Potrivit ultimului raport al Comi­siei Europene privind demografia, publicat zilele trecute, europenii trăiesc mai mult şi în condiţii mai sănătoase, speranţa medie de viaţă crescând într-un ritm de două-trei luni în fiecare an. Astfel, speranţa de viaţă medie la nivelul Uniunii Europene este de 76,4 ani la bărbaţi şi 82,4 ani la femei.

Totuşi, acest indicator mediu nu este foarte relevant pentru spaţiul eu­ropean, având în vedere că este o medie a unor indicatori care diferă foarte mult de la ţară la ţară, existând un decalaj major între speranţa de viaţă a vest-europenilor şi cea a cetăţenilor din statele comunitare estice.

Dacă în Franţa femeile au o speranţă de viaţă de 85 de ani, iar în Suedia băr­baţii au o speranţă de viaţă de 79,4 ani, în România femeile au o speranţă de via­ţă de 77,4 ani (cea mai mică dintre toate ţările comunitare), iar speranţa de viaţă medie a bărbaţilor români este de 69 de ani. Se remarcă, în acest sens, dife­renţe foarte mari, de peste zece ani, în­tre durata medie de viaţă a unui cetă­ţean din ţările vest-europene şi cea a unui român. Cel mai mult trăiesc, în medie, cetăţenii europeni din Franţa, Spania, Italia şi Suedia. La coada clasa­mentului se regăsesc Ungaria, Bulga­ria şi România, cu indicatori ai speran­ţei de viaţă relativ similari.


Timişul are cea mai mare speranţă de viaţă din zona de vest

„Speranţa de viaţă este un indi­cator stabilit anual, în cadrul Anuarelor statistice”, precizează Sorin Belea, directorul Direcţiei Judeţene de Statis­tică Timiş. Conform unui studiu realizat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Rersurselor Umane 2007 - 2013, Timişul are cea mai mare speranţă de viaţă din regiunea de vest a României (judeţele Arad, Caraş Severin, Hunedoara şi Timiş), cu 68 de ani în cazul bărbaţilor şi 76 de ani în cazul femeilor.


Declinul demografic aduce declinul sistemelor de pensii

Creşterea progresivă a speranţei de viaţă nu e de natură să genereze doar aprecieri optimiste la nivelul institu­ţiilor europene care, în contextul scă­derii natalităţii, estimează o accentua­re a deficitelor sistemelor de pensii. Conform unui studiu recent al Eurostat, procentul populaţiei cu vârste de peste 60 de ani, care în România este în prezent de aproximativ 20%, va creşte la 39,5% până în anul 2050.

Din cauza acestui proces de îmbă­trânire a populaţiei, în zona euro, chel­tuielile guvernamentale pentru pensii, ajutoare sociale şi servicii de sănătate vor ajunge până la un procent de aproa­pe 30% din produsul intern brut, în 2060. În România, se estimează că aceste cheltuieli vor ajunge la 23,2% din pro­dusul intern brut în anul 2060, compa­rativ cu o rată de 13 % din produsul in­tern brut înregistrată în prezent.

Din punct de vedere al sustena­bi­li­tăţii sistemului de pensii, şi Timişul are o problemă, legată de faptul că spo­rul natural (diferenţa dintre numărul naşterilor şi numărul deceselor) este în declin. Astfel, recordul negativ al sporului natural în Timiş, din ultimii zece ani, a fost atins în luna noiembrie 2010, când a fost de 316, înregistrându-se 597 de naşteri şi 913 decese. Şi în de­cembrie anul trecut s-a înregistrat un spor natural negativ îngrijorător de ma­re – 428, înregistrându-se 520 de naş­teri şi 768 de decese.

Deşi se poate estima că, în acest ritm, vor exista şi în Timiş probleme majore legate de sustenabilitatea siste­mului de pensii, se poate remarca şi faptul că, făcându-se o raportare între spe­ranţa medie de viaţă şi vârsta de pensionare – 65 de ani, începând cu anul 2015, în cazul bărbaţilor –, rezultă că, în medie, timişenii vor beneficia de pensie timp de cel mult patru ani. Lucru care ridică semne de întrebare cu privire la echitatea acestui sistem de asigurări sociale, la care oamenii sunt obligaţi să cotizeze peste 40 de ani.