Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 24 - 27 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

24°C

Umiditate:60%
Viteza vantului:32 KMH
Vizibilitate:11 km
  3.5538
  0.014905
Sanatate | 28 feb - 2 martie 2011 | Sorin OLARU
Micsoreaza fontMareste font

Potrivit unui proiect de ordin al Ministerul Sănătăţii

Spitalele ar putea fi clasificate în cinci categorii de competenţă


Spitalele se vor clasifica în cinci categorii de competenţă începând din luna mai, în categoria I intrând unităţile cu cel mai înalt nivel de dotare şi încadrare cu resurse umane, care asigură furnizarea serviciilor medicale cu grad de complexitate foarte înalt. Aceasta este propunerea Ministerului Sănătăţii, materializată, momentan,
printr-un proiect de ordin suspus dezbateri publice.



Nu există spitale de categoria I

Proiectul de ordin privind meto­dologia pentru clasificarea spitalelor în funcţie de competenţă, ce conţine cri­teriile minime obligatorii pentru cla­sificarea spitalelor, a fost supus dez­baterii publice de săptămâna trecută. Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, spune că propunerea de clasificare a spitalelor în funcţie de competenţă, pre­cum şi cea de reorganizare a siste­mu­lui spitalicesc fac parte din strate­gia Ministerului Sănătăţii de a înfiinţa unităţi sanitare cu nivel I de compe­tenţă. “În forma de organizare existen­tă în prezent, pacienţii nu pot beneficia de tratament într-un spital cu nivel de competenţă foarte înalt, deoarece niciun spital nu poate să obţină aceas­tă categorie”, motivează ministrul. Ace­sta mai spune că este necesar ca măcar în cele şase centre universitare de tradiţie din ţară să poată fi organizate astfel de unităţi, aici fiind integrată şi Timişoara.
Dacă proiectul Ministerului Sănă­tăţii va fi aprobat, începând din luna mai spitalele vor putea fi clasificate în cinci categorii de competenţă.
Potrivit propunerilor Ministerului Sănătăţii, spitalele de categoria V – cu nivel de competenţă limitat – sunt unităţile care asigură, după caz, servi­cii medicale pentru îngrijirea bolna­vilor cronici, într-o singură specialitate sau servicii paleative. În categoria spitalelor de categoria IV – cu nivel de competenţă bazal – vor intra unităţile care deservesc populaţia pe o rază administrativ-teritorială limitată, pentru afecţiuni cu grad mic de com­ple­xitate. Spitalele de categoria III – cu nivel de competenţă mediu – vor fi unităţile care deservesc populaţia judeţului din aria administrativ-teri­torială unde îşi au sediul şi, doar prin excepţie, din judeţele limitrofe, pentru afecţiuni cu grad mediu de comple­xi­tate. În categoria spitalelor de cate­go­ria II (cu subcategoria II M pentru unită­ţile monoprofil) – cu nivel de compe­tenţă înalt – vor fi cuprinse unităţile cu nivel înalt de dotare şi încadrare cu resurse umane şi care asigură furni­za­rea serviciilor medicale cu grad mare de complexitate. Acestea vor deservi populaţia judeţului din aria lor admini­strativ-teritorială, precum şi din jude­ţele limitrofe. Spitalele de categoria I (cu subcategoria I M pentru unităţile monoprofil) – nivel de competenţă foarte înalt – vor fi unităţile cu cel mai înalt nivel de dotare şi încadrare cu resurse umane şi care asigură furni­zarea serviciilor medicale cu grad de complexitate foarte înalt. Acestea vor asi­gura asistenţa medicală la nivel regional şi vor deservi populaţia jude­ţului din aria lor administrativ-teri­torială, precum şi din alte judeţe. Spitalele de urgenţă vor fi clasifi­cate în continuare în baza prevederilor din Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 1764/2006, pentru a păstra funcţiona­litatea sistemului naţional de urgenţă, precizează oficialii ministerului.


Direcţiile de Sănătate Publică vor face clasificarea spitalelor

Conform proiectului de act nor­ma­tiv, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a noului ordi­n spitalele sunt obligate să solicite, în scris, Direcţiei de Sănătate Publică clasificarea în noile condiţii. Cererea unităţilor va fi însoţită de o fişă de autoevaluare de a cărei corectitudine şi realitate a datelor înscrise răspunde managerul unităţii solicitante. Pe baza acestor documente, Direcţia de Sănă­tate Publică va supune aprobării minis­trului Sănătăţii categoria în care spitalul este clasificat.
Potrivit reprezentanţilor Ministe­rului Sănătăţii, clasificarea spitalelor înseamnă creşterea eficienţei funcţio­nării spitalelor prin evitarea suprapu­nerilor şi paralelismelor între unităţile spitaliceşti, dar şi asigurarea accesului echitabil al cetăţenilor la serviciile medicale. Oficialii ministerului esti­mea­ză că vor scădea costurile de tratament, deoarece odată cu clasifi­carea în funcţie de competenţă se va evita internarea la niveluri inferioare de asistenţă spitalicească a pacienţilor cu patologii complexe, care nu pot fi rezolvaţi la acel nivel.
Clasificarea pe baza acestei meto­do­logii va fi utilizată pentru stabilirea protocoalelor de transfer interspi­talicesc pentru cazurile necritice, dar şi pentru planificarea dezvoltării reţelei spitaliceşti în concordanţă cu necesităţile populaţiei.
Guvernul a decis, săptămâna tre­cută, desfiinţarea a peste 11.500 de pa­turi din sectorul sanitar, în anii 2011-2013, operaţiune prin care România să atingă în următorii trei ani media euro­peană de 5,61 paturi la mia de locuitori. Potrivit datelor prezentate de Cseke Attila, numărul paturilor pentru care este asigurată finanţarea va fi redus de la 134.760 la 129.524 în 2011, la 125.639 în 2012 şi la 123.127 în 2013.

 

Nume: *
Subiect: *
Mesaj: *

 


Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres