|
Agerpres:
editia 24 - 27 mai 2012
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail
![]() 24°C Umiditate:60% Viteza vantului:32 KMH Vizibilitate:11 km 3.5538 0.014905Eveniment | 1 - 3 noiembrie 2010 | Sorin OLARU
![]() ![]()
Spitalul Teritorial Timişoara – soluţie anti-criză în sistemul medicalReactualizare la condiţiile sistemului sanitar de azi Este ştiut că la Spitalul Judeţean Timişoara nu apelează doar pacienţii din Timiş. Unitatea, fiind bine cotată, din punct de vedere al personalului şi dotărilor „strânge” urgenţe medicale din toată zona de vest. Tot aici sunt aduse şi cele mai grele cazuri, pentru a căror rezolvare e nevoie de medici foarte buni şi aparatură pe măsură. De aceea, senatorul Gheorghe David, care a făcut şi o interpelare pe această temă către Ministerul Sănătăţii, consideră că statutul actual al spitalului – cel de Spital Judeţean, nu mai este de actualitate. „Spitalul Judeţean, al cărui edificiu a fost dat în folosinţă în urmă cu 40 de ani, a fost din capul locului centrat în jurul Institutului de Medicină (aşa se numea pe atunci) care avea două facultăţi. La ora actuală, inclusiv colegii, sunt şase. Uzual, unităţii i se spune Spitalul Judeţean. În realitate, însă, ar trebui să se numească Spital Teritorial, deoarece datorită instituţiei de învăţământ superior, a dotărilor, a personalului angajat, inclusiv academic, la serviciile sale apelează şi pacienţi din judeţele învecinate : Caraş – Severin, Arad, Hunedoara, Mehedinţi, ba chiar şi din judeţe mai îndepărtate. Este adevărat, anumite specializări – oncologie, cardiologie, obstetrică, ftiziologie – sunt localizate la alte adrese, dar tocmai acest lucru mă îndeamnă să suţin ca activitatea acestora să fie autonomă din punct de vedere administrativ”, spune senatorul Gheorghe David. Avantaje majore aferente noului statut În opinia senatorului timişean, avantajele acestei schimbări a statutului Spitalului Judeţean ar fi imediate, benefice, şi importante pentru sistemul sanitar timişean. „Primul avantaj, şi cel mai important, este cel al unei mult mai consistente specializări; cei aflaţi la conducerea unui astfel de spital s-ar simţi mult mai responsabili în promovarea actului medical de calitate. În al doilea rând, competenţa şi dăruirea profesională ale colectivului medical – profesori, medici, asistenţi, infirmiere – ar fi mult mai vizibile în faţa celor care apelează la serviciile acestora. Altfel spus, între unităţile spitaliceşti vor exista mai multe motive care să stimuleze competiţia, implicit exprimarea competenţei, a calităţii actului medical. În al treilea rând, responsabilitatea profesională ar fi mult mai vizibilă, şi anume drumul dintre pacient, medicul de salon, şeful de secţie şi director s-ar scurta foarte mult”, crede Gheorghe David. Nu în ultimul rând, deloc de neglijat ar fi şi faptul că finanţarea Spitalului Judeţean s-ar îmbunătăţi semnificativ, specifică Gheorghe David, dacă această unitate ar deveni una teritorială. „Având în vedere că spitalele judeţene sunt, de fapt, teritoriale, se poate institui un control mult mai riguros al cheltuielilor. Este binecunoscut faptul că decontarea pe care Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate trebuie să o facă, întârzie sau chiar uită să se achite sumele datorate spitalelor, deşi pacienţii se află în evidenţa propriului judeţ.” Cu noul spital teritorial, s-ar rezolva mult mai uşor problemele legate de întârzierea decontării actului medicale pentru pacienţii din judeţele limitrofe Timişului, care vin să se trateze la Spitalul Judeţean şi pentru care nu o dată Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate „uită” să mai plătească, sau plătesc cu foarte mari întârzieri, lucru care supra-solicită bugetul judeţean şi agravează criza legată de finanţarea sistemului sanitar. |