Ca şi în cazul culturii, sportul a avut parte, în ultimii doi ani, de bugete mult diminuate, pe motiv de austeritate bugetară. Aşa se face că şi în acest an sumele existente la nivelul judeţului au trebuit împărţite cu mare grijă, pe lista obiectivelor culturale şi sportive care au beneficiat în acest an de finanţare de la buget regăsindu-se mii de evenimente. Chiar şi aşa, pe alocuri tot au mai primit finanţări de la buget unele competiţii de tipul campionatelor locale de table.


Sporturi de câmp şi planşă

Printre cele mai interesante competiţii sportive de pe lista obiectivelor cofinanţate din bugetul judeţului se regăsesc şi în acest an, cu toată criza, derby-uri originale sau interesante, care primesc cotă-parte din banii rezervaţi evenimentelor culturale sau sportive considerate a fi de interes judeţean.
De exemplu, în acest an, Consiliul Judeţean a fost cofinanţator al Cupei “Walter Schmidt” la GO, cu suma de 1.800 de lei. De astfel de cofinanţări au avut parte şi “Zilele sportului pentru toţi”, cu şah şi ping-pong, la Diniaş, Crosul Primăverii, Cupa “Iepuraşul” la handbal sau Turneul Internaţional de Tenis din cadrul “Ţiriac Trophy” care, chiar şi pentru cofinanţarea mică a Consiliului Judeţean, tot ar fi trebuit să se numească “Ţiriac & Consiliul Judeţean Trophy”. Au mai fost trecute în lista evenimentelor sportive cu finanţare de la buget Cupa “Pădurea Verde” la orientare sportivă, Cupa “Barajului Coştei” la pescuit, Cupa “Parţa” la fotbal, Campionatul de şah al comunei Bethausen, Concursul de pescuit “Cel mai băftos pescar”, de la Checea, Cupa Sticlarului la fotbal, tenis şi şah. Şi, cu toată austeritatea, s-au găsit câţiva bani şi pentru Campionatul sportiv de ping-pong şi table, de la Foeni. Nu o dată, banii daţi pentru sport au stârnit dezbateri furtunoase în plenul Consiliului Judeţean, aşa cum s-a întâmplat acum câteva săptămâni, când s-a propus ca un procent de 15% din banii alocaţi iniţial pentru o asociaţie de baschet din Timişoara să fie repartizaţi şi la alte echipe de baschet-tineret din judeţ.
Consilierul judeţean P.N.L. Leontin de Maio semnala atunci că această finanţare e extrem de greu de realizat din punct de vedere legal. “Cum putem să colaborăm cu echipele de tineret fete de la Recaş sau Dudeşti Vechi? Eu înţeleg că se alocă o sumă de bani către o structură care să colaboreze cu echipele de tineret. Dar cum se poate face acest lucru din punct de vedere procedural? Acest club este un club de drept public, iar acele cluburi sunt cluburi de drept privat. (...) Cum putem să colaborăm cu ei?” era nedumerirea consilierului judeţean.
În aceeaşi şedinţă, consilierul judeţean P.N.L. Gheorghe Bologa scotea la iveală un alt semn de întrebare legat de această finanţare : “Pentru a lămuri problema aceasta şi citind din actul constitutiv semnat de colegii noştri care fac parte din Consiliul director, vedem că aici se specifică următoarele: asociaţia va colabora cu echipele care formează şi promovează sportivi pentru baschetul de performanţă. Dar la Secaş nu există baschet de performanţă”. “Nu-i nimic. Înfiinţăm echipă de baschet. Avem campanie electorală la Secaş”, completa discuţia, în glumă, preşedintele C.J. Timiş, Constantin Ostaficiuc.
Discuţii s-au iscat, tot în şedinţele de plen din acest an, şi în legătură cu acordarea premiilor de către reprezentanţii Consiliului Judeţean, la evenimentele sportive cofinanţate de C.J.T. “Pentru tot ceea ce înseamnă bani în sport am o rugăminte sau recomandare şi anume, atunci când se acordă premiile, să nu fie date de către conducerea executivă pentru a lăsa loc la interpretări politice şi să fie date de fiecare consilier judeţean în parte care doreşte să facă acest lucru. Asta ar fi o rugăminte pentru a evita orice fel de interpretare”, solicita într-una din şedinţele de plen consilierul local P.S.D. Marcel Mihoc.


Strategii locale de sport, la împărţirea bugetelor

Puţine sunt Primăriile din judeţ care au tăiat drastic sau complet cheltuielile. La Peciu Nou, de exemplu, pe lângă reparaţiile la sala de sport, în valoare de 100.000 de lei, şi reparaţii şi amenajări la bazele sportive Diniaş şi Peciu Nou, de 50.000 de lei, s-au mai finanţat trei echipe de fotbal : A.S. Peciu Nou, cu 30.000 de lei, Diniaşanca Diniaş – 10.000 de lei şi Obilici Sînmartinu Sârbesc – 5.000 de lei. Întreţinerea sălii de sport a primit buget de 18.000 de lei anul acesta, la care se adaugă 15.000 de lei, salariul paznicului. Suma s-a mai rotunjit şi odată cu achiziţionarea unei maşini de spălat podeaua sălii de sport, de 12.000 de lei, şi achiziţionarea de bănci de rezerve – 25.000 de lei. Cheltuielile făcute cu sportul sunt în acest an, de cinci ori mai mari decât bugetul alocat acordării ajutoarelor sociale pe întreg anul : 50.000 de lei.
La Buziaş, returul Campionatului Judeţean de Fotbal 2009 - 2010 avut parte de un buget de 20.000 de lei. Primăria a finanţat până şi concursuri de triciclete.


“Banii pentru Poli”, eterna problemă

Pe departe însă, cel mai dezbătut şi controversat subiect legat de finanţarea sportului în Timiş a fost cel al sprijinului financiar acordat de Consiliul Judeţean Timiş şi Consiliul Local Timişoara echipei F.C. Timişoara.
Din cauza numeroaselor discuţii stârnite de această colaborare, reprezentanţii C.J.T. şi C.L.T. se vor reuni săptămâna viitoare într-o şedinţă comună, pentru a decide “viitoarea strategie în ceea ce priveşte colaborarea cu F.C. Timişoara”. Discuţia nu va privi însă doar ce se va întâmpla în 2011, ci şi modul în care va fi structurat acest parteneriat în următorii ani.
Există însă deja, probabil pe baza acestor documente pregătitoare, discuţii legate, în cazul Consiliului Judeţean cel puţin, de un prag minim de finanţare, sub care nu se poate coborî, lucru cel puţin ciudat. Această sumă minimă de la care pleacă negocierile va fi, pentru 2011, de 165.000 de euro.
“Eu ce să vă spun? S-a stabilit că se vor încerca o serie de discuţii pentru ca consilierii judeţeni să se pună de acord cu cei locali, în vederea conturării unei strategii comune, şi pe urmă vom discuta cu această societate comercială, nu ştiu de ce are trebui să ne ferim să-i spunem aşa”, precizează Viorel Sasca, preşedintele Comisiei Economice a Consiliului Judeţean. Viorel Sasca spune că bănuieşte că avansarea unor sume minime ce urmează a fi repartizate F.C. Timişoara are legătură cu “factura” cheltuielilor de întreţinere şi chirie ale Stadionului “Dan Păltinişanu” : “Există aceste cheltuieli legate de tot ce înseamnă stadion, iar suma aceasta ar acoperi o bună parte din aceste cheltuieli. Cum ar veni, dăm cu o mână şi luăm cu celalaltă. Şi nu ştiu de ce ne ferim să spunem că această societate comercială beneficiază, într-o anumită măsură, de utilizarea gratuită a acestui stadion. De ce nu se spune lucrurilor pe nume ? Cred că s-ar impune mai multă transparenţă legată de această colaborare, despre care ni se spune că se face în cadrul legal”.


Strategii de criză

Pentru că bugetul alocat sportului, culturii şi activităţilor pentru tineret e de regulă, în administraţiile locale, primul din care se taie, atunci când nu ajung banii pentru investiţii importante sau trebuie gestionate situaţii de subfinanţare, reprezentanţii judeţeni responsabili de gestionarea acestor activităţi au încercat să se adapteze bugetelor şi posibilităţilor de moment.
“Pe partea de activităţi pentru tineret, cel puţin, au fost, cu siguranţă, mult mai puţini bani repartizaţi în acest an. De pildă, pentru organizarea Zilei Tineretului nu am primit niciun leu de la buget şi a trebuit să ne descurcăm cum am putut, apelând la sponsorizări”, spune Flavius Nastor, fost director al Direcţiei pentru Tineret Timiş, care aşteaptă să fie confirmat în funcţia de director al Direcţiei pentru Sport Timiş, pentru care a dat examen.
În ceea ce priveşte finanţarea obiectivelor de pe agenda cultural-sportivă a Consiliului Judeţean, Răzvan Hrenoschi, şeful Serviciului Relaţii Publice al C.J.T. spune că nu au existat diminuări semnificative, faţă de ceilalţi ani. “Din 3.200 de acţiuni cofinanţate, noi am decontat deja peste 2.700”, precizează reprezentantul C.J.T.
Consiliul Judeţean a monitorizat, spun reprezentanţii săi, felul în care s-au derulat evenimentele culturale sau sportive cofinanţate, intervenind unde era cazul. De exemplu, atunci când au fost finanţate activităţi culturale la care, datorită participării administraţiei judeţene, accesul publicului ar fi trebuit să fie liber, iar reprezentanţii C.J.T. au constatat că s-au perceput diverse taxe, cum ar fi tăierea de bilete la intrare în cazul unor expoziţii, finanţarea a fost retrasă.