Standarde stricte pentru etichetele alimentelor

Parlamentul European a finalizat un nou set de reguli de etichetare a alimentelor în spaţiul european. Conform noilor standarde, etichetele vor trebui să conţină valoarea nutriţională şi cantităţile de lipide, carbohidraţi, proteine şi sare, ca şi substanţele care pot provoca alergii. România are cinci ani la dispoziţie pentru a aplica aceste norme, deşi la nivel naţional, după cum relevă controalele O.P.C., inclusiv în Timiş, mai sunt încă lipsuri în ceea ce priveşte menţionarea cu claritate a termenelor de valabilitate, ca şi în ceea ce priveşte traducerea etichetelor.

Cerinţe clare legate de etichetare

Noile norme aprobate de Parla­mentul European în ceea ce priveşte etichetarea produselor alimentare vor reflecta întocmai compoziţia produ­se­lor, ca şi posibilele ingrediente gene­ratoare de alergii.

Firmele din industria alimentară din întreg spaţiul european au la dispo­ziţie până la cinci ani pentru aplicarea normelor, potrivit unei decizii aprobate de Parlamentul European. „Eticheta­rea alimentelor, prin decizia recentă a Parlamentului European, permite o mai bună informare a cetăţenilor, care vor avea o mai mare libertate de alegere în privinţa alimentelor. Este o armoniza­re a informaţiilor care se găsesc pe alimentele ambalate, dar şi pe unele care sunt neambalate”, a declarat pur­tătorul de cuvânt  din cadrul Biroului de Informare din România a Parlamen­tu­lui European, Mădălina Mihalache.

Noile reglementări vor să evite si­tuaţiile în care consumatorii sunt induşi în eroare de ambalaj, aspec­tul, des­crierea şi prezentarea produse­lor cu ajutorul imaginilor de pe amba­laj urmând să fie stabilite mult mai strict. Totodată, prevăd că, la carnea tocată ce conţine bucăţi de carne com­binată, trebuie să existe eticheta ”car­ne formată”, iar etichetarea ţării de pro­venienţă va deveni obligatorie şi pen­tru carnea proaspătă de la porci, oi, ca­pre şi păsări, nu doar pentru carnea de vită, cum era stipulat până în pre­zent. Totodată, se analizează posibili­tatea extinderii etichetării ţării de ori­gine la alte categorii de alimente, cum este cazul cărnii folosite ca ingredient, al laptelui sau al alimentelor neprocesate.

Valoarea nutriţională şi cantităţile de lipide, acizi graşi saturaţi, carbo­hi­draţi, glucide, proteine vor fi poziţio­nate într-un mod vizibil pe ambalaj, în formă de tabel. Totodată, s-a prevăzut dimensiunea minimă a caracterelor pen­tru informaţiile obligatorii, astfel încât consumatorii să le poată citi mai uşor.

De asemenea, toate ingredientele din compoziţie, incluzând substanţele generatoare de alergii, vor fi specifi­cate pe etichetele alimentare pream­ba­late. Noile reguli stipulează că infor­ma­ţiile despre substanţele cauzatoare de alergii vor fi făcute disponibile şi în ca­zul produselor neambalate, cum este ca­zul mâncării din restaurante şi canti­ne. Statele membre vor lua măsuri în ceea ce priveşte modalitatea în care se vor face disponibile aceste informaţii.

„În ciuda diferenţelor politice şi ideo­logice din Parlamentul European, în pofida convingerilor ideologice la nivel naţional, am reuşit să ajungem la un compromis foarte bun. Noile reguli trebuie să asigure informaţii mai multe şi mai bune pentru consumatori, pen­tru ca aceştia să poată alege în cunoş­tin­ţă de cauză atunci când cumpără. Mai mult, şi industria alimentară ar trebui să beneficieze la rândul ei de noi­le nor­me. Ar trebui să existe mai multă sta­bilitate juridică, mai puţină birocraţie şi o mai bună legislaţie în general”, a precizat Renate Sommer, raportor în cadrul Parlamentului European.

Nu toate opiniile au fost însă favorabile. Comisarul pentru Sănătate şi consumatori, John Dalli, afirmă că rezultatul este un compromis şi că re­gulamentul nu a a mers suficient de de­parte în unele domenii-cheie. „De exem­plu, propunerea iniţială formulată de Comisie în legătură cu plasarea infor­maţiilor nutriţionale pe partea din faţă a ambalajului nu a fost acceptată. Re­gret, de asemenea, faptul că băuturile alcoolice sunt deocamdată scutite de obligaţia de a indica pe etichete ingre­dientele şi informaţiile nutriţionale”, a declarat John Dalli.

În România neregulile legate de etichetare sunt la ordinea zilei

Reprezentanţii Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului pre­cizează faptul că nereguli legate de etichetarea produselor alimentare sunt frecvent descoperite cu ocazia con­troa­lelor tematice. „Găsim destul de des nereguli cu privire la modul de etiche­tare, la controalele tematice făcute pe segmentul produselor alimentare. Recent am avut un astfel de control pe segmentul de produse lactate, iar neregulile destul de des întâlnite sunt cele legate de faptul că nu se specifică cu claritate termenul de garanţie sau valoarea nutriţională”, spune Mari­nela Iliaş, directorul O.J.P.C. Timiş.

Lipsa înscrierii denumirii cate­goriei aditivilor utilizaţi, etichete fără traducerea în limba română a ele­men­telor de identificare şi caracte­rizare, etichete traduse incorect, cu scopul de a înşela cumpărătorii, data valabilităţii minimale incorectă sau ilizibilă, lipsa menţiunii cantităţii nete sau înscrierea incompletă sau necon­formă, etichete cu înscrisuri cu carac­­tere foarte mici, greu lizibile sunt doar câteva din neregulile identificate cu ocazia controalelor de către inspec­torii O.J.P.C. Timiş.