Pe lângă traficul de droguri care, alimentat pe filiera sud-americană, a luat amploare în SUA, autorităţile americane se confruntă în ultimii ani cu o creştere alarmantă a contrabandei cu steroizi anabolizanţi – substanţe care dau dependenţă şi a căror utilizare abuzivă poate avea efecte chiar mai dezastruoase decât consumul unor droguri de categorie grea. Mai gravă e situaţia în spaţiul european unde, în multe state, inclusiv în România, regimul juridic legat de utilizarea şi comercializarea acestor substanţe este unul haotic sau chiar inexistent.


Echivalentul „sportiv” al drogurilor

Pentru că în ultimii patru ani au fost semnalate mii de cazuri de deces cauzat de utilizarea abuzivă de steroizi şi hormoni de creştere, în special în mediul sportiv, autorităţile americane au instituit un regim legal destul de dur legat de comercializarea şi utilizarea acestor substanţe, traficul cu steroizi fiind pedepsit cu ani grei de închisoare. Cu toate acestea, piaţa de profil pare să crească, iar profiturile obţinute de traficanţi sunt fabuloase. Încă din 2008 investigaţiile oficialilor americani legate de traficul de steroizi a dus la o serie de arestări spectaculoase în lumea baseball-ului profesionist din SUA, investigaţiile extinzându-se spre zona industriei muzicale. Astfel, au fost vehiculate de către presa care s-a ocupat de mediatizarea acestor investigaţii numele unor artişti precum Mary J. Blige, 50 Cent, Timbaland sau Wyclef, bănuiţi că se numără printre miile de persoane care au folosit sau au primit transporturi ilegale de steroizi şi hormoni umani de creştere. 
Cu toate acestea, nu au existat suficiente probe care să demonstreze că artiştii incriminaţi ar fi încălcat legea, ancheta mergând spre zona clinicilor medicale, a doctorilor esteticieni sau a farmaciştilor care furnizează medicamentele. 
Conform publicaţiei „The Times”, steroizii sunt traficaţi ilegal pe întreg teritoriul SUA, iar utilizarea lor abuzivă poate duce la grave probleme de sănătate. Şi totuşi, forţaţi de meserie şi de constanta monitorizare a publicului şi fanilor, actorii de top de la Hollywood se numără printre clienţii-ţintă ai reţelelor de trafic cu steroizi. O dovadă recentă în acest sens e arestarea actorului american Scott Siegel care, în unul din ultimele sale filme, „The Wrestler”, cu Mickey Rourke în rolul principal, a jucat chiar rolul minor al unui traficant de steroizi. Actorul s-a declarat vinovat de distribuire ilegală de anabolizante şi a recunoscut în faţa juraţilor că a încercat să scape de arest şi că, după ce a refuzat să oprească în trafic, s-a angrenat într-o urmărire în cursul căreia a pus în pericol viaţa a zeci de pietoni şi a distrus cinci automobile ale Poliţiei. Ofiţerii care l-au arestat au găsit în casa lui şi în cea a părinţilor săi în jur de 1.500 de flacoane de steroizi.


Culturismul, principalul sport vizat

În rândul practicanţilor culturismului s-a înregistrat cel mai mare număr de sportivi de performanţă implicaţi în trafic cu steroizi sau depistaţi ca utilizând astfel de produse la competiţii internaţionale. Experţii în domeniu spun că, din cauza steroizilor, culturismul şi-a pierdut din popularitatea pe care o dobândise în anii '80, când fostul Mister Olympia Arnold Schwarzenegger a devenit un actor extrem de bine cotat. După 1990 a crescut abuzul de steroizi anabolizanţi atât în culturism, cât şi în multe alte sporturi şi, din acest motiv, precum şi din dorinţa de a obţine recunoaştere olimpică, Federaţia Internaţională de Culturism a introdus teste antidoping stricte pentru steroizi şi alte substanţe interzise. Cu toate acestea, noi şi noi produse, insuficient testate, dar greu de detectat pentru aparatura existentă, apar pe piaţa neagră, şi îşi găsesc rapid clienţi. Tocmai de aceea, recunoaşterea culturismului ca sport olimpic rămâne controversată deoarece argumentul principal al oponenţilor este ideea că niciun efort atletic nu este depus în timpul competiţiilor şi, în plus, există percepţia (şi aici nu încape îndoială, mai ales când este vorba de culturismul profesionist) că nu se poate ajunge la performanţă fără ajutorul steroizilor, care sunt interzişi la olimpiade.  
Cu toate acestea, există numeroşi practicanţi ai culturismului care, pentru a ajunge la dimensiunile necesare pentru a ocupa o poziţie onorabilă în competiţiile internaţionale, unde se vehiculează premii extrem de mari, sunt gata să testeze orice produs nou apărut pe piaţă, deşi foarte multe cauzează efecte secundare deloc de neglijat : hipertensiune arterială, impotenţă, îmbătrânire prematură a pielii, dereglări hormonale ireversibile.



Syntholul, ulei de umflat muşchii

Pe departe, cel mai mare număr de victime în rândul practicanţilor de culturism care au vrut rezultate rapide, fără prea mare efort, l-a cauzat Syntholul, una dintre cele mai controversate substanţe folosite în acest sport. Brevetat acum 20 de ani, de către culturistul german Chris Clark, Syntholul este un agent injectabil de mărire locală a muşchiului, care produce efecte vizibile, dar 100% artificiale. Adică, un echivalent masculin al implantului de silicon. Acest compus, pe bază de ulei şi anestezic, nu duce la creştererea forţei, fiind caracterizat de mulţi culturişti ca „o operaţie estetică făcută acasă”. Injectat, ca şi botoxul, în grupe musculare mari, syntholul rămâne sub formă de depuneri în muşchi, mărindu-i. Organismului îi trebuie ani de zile pentru a elimina substanţa injectată, ceea ce dă impresia de masă musculară fermă şi permanentă. Riscuri legate de utilizarea acestei substanţe pot apărea încă de la momentul injectării când, dacă utilizatorul nimereşte un vas de sânge mare, substanţa poate ajunge la plămâni, inimă sau creier, ducând la paralizie sau deces. În cazul în care e folosit fără recomandarea unui specialist sau fără supraveghere medicală, Syntholul poate duce la acumulări de lichid în interiorul grupelor musculare mari, ce pot cauza abcese sau tumori canceroase.


Gregg Valentino, un caz dus la extrem

Unul dintre exemplele celebre de utilizare abuzivă de steroizi este culturistul american Gregg Valentino, de 50 de ani. Valentino este deţinătorul recordului Guiness Book drept omul cu cele mai mari braţe, circumferinţa bicepşilor săi fiind de 71 de centimetri. În documentarul TLC „Omul căruia i-au explodat braţele”, Valentino povesteşte cum s-a apucat de culturism din cauza unui complex legat de înălţimea sa şi cum, nemulţumit de rezultatele iniţiale, a părăsit mediul competiţional, hotărând să devină pur şi simplu, prin orice mijloace, omul cu cele mai mari braţe din lume. Combinaţia de steroizi folosită a devenit din ce în ce mai scumpă şi mai greu de obţinut, până când, într-un final, Valentino a devenit el însuşi traficant de steroizi, fiind arestat şi condamnat în 2001 şi executând un an de închisoare. „Erau momennte când mi se punea arma la cap, când mi se cerea furnizarea unor produse imposibil de procurat, pentru sume fabuloase. Am continuat cu acest stil de viaţă, care îmi asigura propriul exces de steroizi. Există un preţ pentru orice abuz, şi eu l-am plătit”, spunea Gregg Valentino în documentarul realizat de postul de televiziune TLC.
În cadrul interviurilor date pentru acest documentar, Valentino a recunoscut că îşi injecta combinaţii de steroizi fără a-şi lua minime precauţii legate de supradoze sau protecţie împotriva infecţiilor. La un moment dat, din cauza abuzului, bicepsul său drept s-a umflat, rezultatul fiind un hematom de dimensiunile unei mingi de handbal. Gregg Valentino a insistat să se opereze singur acasă, autofilmându-se în timp ce extrăgea cu seringa sânge şi puroi din muşchiul inflamat, umplând, după cum declara în faţa reporterilor TLC vreo trei - patru pahare mari. Până la urmă, a ajuns în stare extrem de gravă la spital şi a supravieţuit doar după ce, în urma unei operaţii chirurgicale extrem de complicate, i-a fost secţionat întregul biceps de pe braţul drept.
Culturistul american recunoaşte că, din cauza substanţelor folosite, are probleme de sănătate extrem de mari, a fost la un pas de infarct şi că, din păcate, modelul său e urmat de tot mai mulţi tineri americani, piaţa ilegală a steroizilor netestaţi fiind una în creştere.


Europa, junglă legislativă pentru anabolizante

Dacă în SUA există, totuşi, o serie de reglementări destul de clare menite să combată traficul şi folosirea neautorizată de steroizi, în Uniunea Europeană legislaţia în domeniu diferă extrem de mult de la o ţară la alta, şi tocmai de aceea există reţele de trafic de steroizi care duc astfel de produs din estul continentului spre ţările vest-europene care, după modelul american, încep să-şi înăsprească legislaţia din domeniu.
Derivatele pe bază de Synthol, speculând oarecum vidul legsilativ, pentru că nu pot fi considerate stupefiante sau steroizi ori anabolizante prind tot mai mult teren în spaţiul european, iar efectele probabil că se vor vedea în splendoarea lor peste câţiva ani. Anul trecut a fost mediatizat cazul unui tânăr britanic căruia pur şi simplu i-a explodat bicepsul, în care îşi injectase câţiva litri de ulei şi, din cauza hemoragiei masive, şi-a pierdut viaţa. În plus, la tot mai multe competiţii europene de culturism, în faza preliminară sunt eliminaţi din concurs competitori cărora, din cauza încordării extreme, le ţâşnesc pur şi simplu, pe scenă, uleiurile injectate în muşchi. Dincolo de discuţiile legate de spiritul de competiţie şi fair-play-ul din acest sport, consecinţele utilizării după ureche a unor astfel de produse sunt dezastruoase pe termen lung.