Strig cât mă Å£ine pixul (tastatura) că limba noastră (o comoară) e în pericol, trăgând să moară, dar nu mă aude (ascultă) nimeni! Furculisionizarea din veacul penultim ÅŸi priatelizarea din ultimul ale mileniului trecut au devenit globalizarea (citeÅŸte americanizarea), aÅŸa încât, în curând, nici vehiculul vorbirii n-o să mai fie al nostru. Beleaua a început cu luarea la miÅŸto a limbii ÅŸi asaltul acesteia de romÅ£igănisme, iar apoi, minÅ£ind poporul cu televizorul, internetul ÅŸi calculatorul. Mai încoace, cu made in USA ÅŸi tot aÅŸa din slaid în slaid, din bip în bip, din ueb în ueb ÅŸi send în send,s ne-am pricopsit cu păsăreasca transatlantică demnă de toată admiraÅ£ia (acolo, la ea acasă) ÅŸi de toată enculturaÅ£ia (aici la noi).
Greşesc? Să fiu resetat sau virusat ori dilit!
Nu greşesc? Să fiu iertat!