Proaspăt asumată de către Guvern (procedură considerată neconstituţională de către Curtea Constituţională), Legea Educaţiei stârneşte nemulţumiri. Organizaţia Studenţilor din Universitatea de Vest din Timişoara s-a declarat împotriva formei finale a actului legislativ, motivând că legea îi exclude pe studenţi din cea mai importantă decizie la nivelul unei universităţi : alegerea rectorului. 
Deşi admit că studenţii au nevoie de mai mult de un reprezentant în forurile decizionale ale universităţii, profesorii universitari timişoreni condamnă formele de protest alese de aceştia, recomandându-le să se adreseze direct Ministerului Educaţiei cu propuneri clare pentru rezolvarea problemelor lor.


O.S.U.T. : „Studentul reprezentant, o specie pe cale de dispariţie”

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România susţine că a purtat negocieri pentru ca Legea Educaţiei Naţionale să fie centrată pe nevoile şi interesele studenţilor. Forma acestui act legislativ i-a nemulţumit pe reprezentanţii O.S.U.T. Aceştia susţin că, deşi legea îi prezintă ca fiind parteneri în comunitatea academică, sunt excluşi din cea mai importantă decizie la nivelul unei universităţi : alegerea rectorului.
Ei se declară nemulţumiţi de articolele 209 şi 210 din Legea Educaţiei Naţionale, în care se prevede că „rectorul universităţii de stat şi particulare se desemnează ori pe baza unui concurs, în baza unei metodologii aprobate de Senatul universitar nou ales, sau prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul universităţii şi al reprezentanţilor din senatul universitar şi din consiliile facultăţilor”. Senatul universitar, potrivit aceleiaşi legi, stabileşte o comisie de selecţie şi recrutare a rectorului, formată în proporţie de 50% din membrii universităţii şi, în proporţie de 50%, din personalităţi ştiinţifice din afara universităţii, din ţară şi străinătate. „Această comisie conţine minimum 12 membri dintre care cel puţin un reprezentant al studenţilor sau un absolvent al universităţii, desemnaţi de către studenţii din Senat, conform Cartei Universitare”, se mai arată în noile prevederi ale Legii Educaţiei Naţionale.


Risc crescut de politizare

Reprezentanţii O.S.U.T. acuză că documentul nu este în concordanţă cu principiile procesului de la Bologna, legea nerespectând un drept fundamental al studenţilor, acela de a fi reprezentaţi într-un procent de minimum 25% în toate forurile de conducere ale universităţii. „Din punct de vedere social, nu este o lege rea, aduce multe lucruri bune, dar pe partea de reprezentare ar putea fi probleme. Lasă la latitudinea Senatelor să hotărască dacă studenţii vor avea un reprezentant sau mai mulţi, pentru că legea este interpretabilă prin precizarea de «minim un reprezentant»”, declară Roxana Cioclov, purtătorul de cuvânt al O.S.U.T.
Liderii organizaţiei studenţeşti afirmă că, dacă studenţii vor fi reprezentaţi în forurile de conducere ale universităţii de un singur reprezentant, acesta ar putea fi supus unor presiuni din partea celorlalţi factori de decizie şi ar putea renunţa să susţină decizii ale studenţilor pe care îi reprezintă. „Nu vrem să devenim nişte marionete. Un singur student în consiliul de administraţie nu are nicio valoare, nicio putere de decizie faţă de ceilalţi 22 de membri. Şi la Legea Educaţiei am avut amendamente depuse, s-au negociat, apoi au dispărut, n-au trecut”, spune Cristian-Andrei Panţir, preşedintele O.S.U.T.
Potrivit acestuia, noua lege a Educaţiei îi îndepărtează treptat pe studenţi din procesele decizionale din Universitate, cel mai mare pericol care se întrevede fiind politizarea acestor instituţii de învăţământ, în cazul în care s-ar putea ajunge ca în consiliul de administraţie să fie factori decizivi şi personaje politice locale.


Proteste originale

Pentru a-şi susţine poziţia faţă de Legea Educaţiei Naţionale, O.S.U.T. a demarat manifestări şi activităţi menite să informeze studenţii şi să atragă atenţia cu privire la respectarea drepturilor studenţilor.
Luni au fost arborate steaguri negre în faţa Universităţii de Vest, cu mesaje de instigare la protest, negrul, declară reprezentanţii O.S.U.T., simbolizând moartea reprezentativităţii studenţilor. Marţi protestele au continuat prin declararea datei de 2 noiembrie ca “Zi naţională a studentului reprezentant pe cale de dispariţie” – acţiune cu referire la reducerea reprezentării studenţilor în consiliul de administraţie prin Legea Educaţiei. Miercuri, O.S.U.T. a expediat prin poştă un bilet de avion cu destinaţia Franţa, rezervat pe numele ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu. “Nu este un bilet real, pentru că nu am avut fonduri pentru o astfel de iniţiativă. Am realizat grafic un bilet de avion. Îi facem cadou o călătorie la Paris, doar dus, pentru că a studiat în Franţa şi încearcă să aplice la noi reguli care nu se potrivesc”, susţine Roxana Cioclov.
Pe parcursul întregii săptămâni vor mai avea loc şi alte manifestări, printre care completarea unei cărticele, joi, cu opiniile studenţilor referitoare la Legea Educaţiei Naţionale, dar şi „Ziua celor 23.000 de carnete de student arse”, acţiune programată pentru vineri, carnetele de student “sacrificate” fiind de fapt copii ale actelor originale.


Universitatea de Vest respectă protestul studenţilor

Reprezentanţii O.S.U.T. spun că, până acum, la nivel de Universitate nu şi-au exprimat punctul de vedere oficial faţă de Legea Educaţiei, dar că, oricum, mai mulţi oficiali ai instituţiei le cunosc poziţia. Întrebat dacă revendicările organizaţiei studenţeşti sunt justificate, prorectorul Petru Ştefea s-a abţinut de la comentarii, arătând, însă, că, de fiecare dată când i s-a solicitat, conducerea Universităţii a dat undă verde acţiunilor studenţeşti : „Nu ştiu ce revendicări au studenţii. O.S.U.T. ne-a solicitat aprobarea pentru postarea bannerelor şi cererea le-a fost acceptată, dar Universitatea nu este implicată în protestele lor, nici nu le blamează, nici nu le susţine”.
În cursul zilei de marţi, am solicitat Serviciului de Relaţii Publice a Ministerului Educaţiei un punct de vedere vizavi de protestele şi revendicările A.N.O.S.R. şi O.S.U.T. Am primit în schimb promisiunea unui răspuns, care urma să vină în scris miercuri. Fapt care nu s-a mai concretizat.


Conf. univ. dr. Vasile Docea : „În Europa, sistemul este derutant de divers”

Pe de altă parte, deşi admit că studenţii au nevoie de mai mult de un reprezentant în forurile decizionale ale Universităţii, unii profesori universitari timişoreni condamnă formele de protest alese de aceştia, arătând că tinerii nu au propuneri clare pentru rezolvarea problemelor lor.
„Noua Lege a Educaţiei este cu mult mai bună decât era cea veche. Mi-e greu însă să mă pronunţ în privinţa drepturilor studenţilor sau dacă sunt suficient de bine reprezentaţi. Până la urmă, e vorba de relaţia între conducerea Universităţii şi ei, iar părerile sunt împărţite. În Europa, sistemul este derutant de divers. Sunt şi grupuri de studenţi reprezentanţi, dar poate exista şi unul singur. Aici nu poate fi invocat un model sau un precedent, iar până la urmă protestul studenţilor este legal, au dreptul să îşi spună opinia”, spune conf. univ. dr. Vasile Docea, de la Catedra de Politologie.
Potrivit acestuia, felul în care pun studenţii din O.S.U.T. problema legii Educaţiei antagonizează părţile, dar ţine să sublinieze că profesorii nu sunt duşmanii studenţilor şi nici viceversa. „Ar trebui un pic de luciditate din partea lor. Studenţii par să nu cunoască de fapt Legea Educaţiei. Postul de rector se ocupă prin concurs, nu mai este ales. E greu de crezut că la un concurs, unde candidatul depune un proiect de management, acesta nu este calificat. Astfel că studenţii au o ţintă falsă în acest caz. Trebuie înţeles că rectorul nu va mai fi atotputernic, va deţine mai degrabă o funcţie managerială”.
Vasile Docea consideră că soluţia anexării unor modificări la Legea Educaţiei, propusă de studenţi, este mai dificil de realizat, decât dacă aceştia ar urma o altă procedură, cea a trimiterii unor adrese către Parlament pentru a cere revizuirea Legii.


Conf. dr. Viorel Marineasa : „Studenţii să lupte cu argumente”

Faptul că studenţii par să nu fi citit cu atenţie Legea Educaţiei este menţionat şi de către conf. dr. Viorel Marineasa, de la Catedra de Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, din cadrul U.V.T. : „Legea nu e perfectă, dar am auzit multe imbecilităţi. Ministrul e vinovat că nu a mâncat salam cu soia alături de noi şi românilor le repugnă faptul că acesta are o experienţă extraordinară pentru că a văzut cum este organizat învăţământul în alte părţi. Într-adevăr, un sigur reprezentant ar fi puţin în forurile de conducere, dar legea e perfectibilă. Studentul trebuie să fie un partener, nu trebuie să fie manipulat de conducere, cum s-a mai întâmplat până acum”.
Modul în care se manifestă organizaţiile studenţeşti se apropie de ideea unui sindicalism care nu e în favoarea studenţilor, consideră Viorel Marineasa. „Studenţii trebuie să facă presiuni de altă natură, să propună un set de amendamente. Nu au propuneri clare, sunt acţiuni de o puerilitate extraordinară. Sunt de acord că trebuie să fie reprezentaţi bine, dar să treacă de la gesturile teribiliste la unele practice. Trebuie să schimbe tactica. Mai bine ar cere ministrului Educaţiei o întrevedere, să treacă la masa discuţiilor, chiar dacă e un dialog greu. Să se lupte cu argumente”, le recomandă Viorel Marineasa liderilor O.S.U.T.


Asumarea răspunderii Legii Educaţiei, neconstituţională

Judecătorii de la Curtea Constituţională au decis miercuri că asumarea răspunderii de către Guvernul Boc asupra Legii Educaţiei nu este constituţională. Astfel, moţiunea de cenzură care a fost depusă de către Opoziţie, împotriva Guvernului Boc, pe tema asumării răspunderii asupra Legii Educaţiei Naţionale nu mai are obiect.
Guvernul a anunţat că a luat act de decizia Curţii Constituţionale şi aşteaptă motivarea acesteia. „După motivarea deciziei Curţii Constituţionale, Guvernul se va consulta cu Parlamentul privind procedura care se impune în cazul Legii Educaţiei Naţionale, având în vedere că suntem într-o situaţie fără precedent, când o decizie a Curţii Constituţionale intervine în timpul derulării procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului”. În urma deciziei de miercuri a Curţii Constituţionale, Legea Educaţiei se întoarce în Parlament.