Substanţele periculoase, mai bine gestionate în spaţiul european

Pentru că, în ciuda unei legislaţii destul de stricte, au continuat să apară în multe state comunitare situaţii de risc legate de gestionarea substanţelor periculoase, Parlamentul European pregăteşte o directivă care are ca scop creşterea numărului de inspecţii la operatorii de substanţe de risc.

Deversările din Ungaria, invocate ca motiv pentru înăsprirea legislaţiei

Deşi prevenirea şi contro­lul accidentelor majore din in­dustria chimică reprezintă obiec­tive ale legislaţiei europene din anul 1976, când a avut loc un accident de proporţii într-o fa­brică de pesticide şi ierbicide din Italia, cazul de anul trecut, din Ungaria, când, în luna octom­­brie, un rezervor al unei uzine de alumină din oraşul Ajka s-a fisurat din motive necunoscute şi a deversat aproximativ 1,1 milioane de metri cubi de noroi roşu în satele învecinate, a dus la concluzia că e nevoie de înăs­prirea legislaţiei de mediu lega­tă de gestionarea substanţelor periculoase.

Principalele schimbări legis­lative se referă la introducerea unui sistem de clasificare nou, mai sofisticat, bazat pe standar­de internaţionale, care defineş­te mai precis riscurile pentru sănătate şi mediu, ameliorarea regulamentului privind inspec­ţiile, luarea în considerare a re­acţiilor în lanţ între uzine, o mai bună informare şi consoli­da­rea cooperării între statele membre. “Ne dăm seama cu re­gret că U.E. nu deţine în mo­mentul de faţă un instrument financiar care să ofere un con­trol imediat şi eficient al pagu­belor când au loc dezastre indus­triale. Cred că U.E. are nevoie de o reţea de siguranţă. Trebuie să deschidem dezbaterea în acest domeniu cât de curând posibil”, a precizat raportorul P.E. János Áder de la Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat).

Prin noul sistem, publicul va avea informaţii actualizate şi de calitate pe internet, legate de riscurile reprezentate de gestio­narea substanţelor periculoase. În plus, vor fi publicate infor­maţii clare legate de felul în care va fi prevenită populaţia în cazul unui accident major şi des­pre ce trebuie să facă oamenii. Noua abordare propune oferirea de informaţii esenţiale într-o formă uşor de înţeles pentru ce­tăţenii interesaţi, cu respecta­rea securităţii naţionale şi a confidenţialităţi legitime a inte­reselor companiilor.

Amenzi fără efect la Solventul Timişoara

Faptul că ipoteza unei ca­tastrofe de mediu generate de deversări de substanţe peri­culoase nu trebuie neglijată a fost dovedit şi de o serie de evenimente petrecute în Ti­mi­şoara în ultimii ani. Pe plan local, de-a lungul ultimilor ani, procesul de dezafectare a întreprinderii Solventul a fost însoţit de numeroase acci­dente, de la incendii până la de­versări grave de substanţe toxice. Potrivit Agenţiei pen­tru Protecţia Mediului Timiş, în septembrie 2008, la plat­forma din Margina a fostului combinat, în timpul dezmem­brării instalaţiei de gudronare a lemnului, s-a produs dever­sarea a aproximativ 40 de tone de gudron pe o suprafaţă de 200 de metri pătraţi. În plus, în sol a mai ajuns şi un compus chimic toxic, într-o cantitate despre care nici mă­car Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara nu pare să fie sigură, având în vedere că într-un raport men­ţio­na trei tone de soluţie de hidroxid de sodiu 40%, iar în altul, că ar fi vorba de 30 de tone de soluţie de hidroxid de sodiu. Agenţia de Mediu mai menţiona, cu aceeaşi ocazie, că pentru efectuarea dezafec­tării nu s-a solicitat acordul de mediu. Pentru neregulile con­statate în decurs de doi ani, Agenţia pentru Protecţia Me­diului a dat amenzi în valoare de 245.000 de lei şi două sanc­ţiuni de sistare a activităţii pâ­nă la obţinerea actelor de re­glementare. Chiar şi aşa, acti­vitatea de dezafectare a conti­nuat în zona Solventul.

“Au mai existat accidente în zonă, legate de deversări cauzate de procesul de dezafec­tare a conductelor. Noi am dat amenzi şi în urmă cu câteva săptămâni pentru ceea ce se întâmplă la Solventul. Cert e că în perioada următoare vom continua controalele în zonă, experienţa ultimilor ani a dove­dit că trebuie să existe o supra­veghere continuă”,ne-a decla­rat Marian Eperieş, şeful Gărzii de Mediu Timiş.