Din cauza proporþiei mici în care se verificã faptic, în teren, justeþea acordãrii subvenþiilor europene pe hectarul de teren arabil, se crede cã, inclusiv în Timiº, proprietarii unor mari suprafeþe de teren lãsate la stadiul de pârloagã primesc bani europeni pentru simpla lor calitate de deþinãtor de teren. Acesta este ºi motivul pentru care suprafaþa de teren agricol nelucratã rãmâne în Timiº destul de mare, pentru cã proprietarii de terenuri care reuºesc sã încaseze subvenþia pe pârloagã nu au niciun interes sã-ºi lucreze pãmântul.


Profituri din nimic

La nivel naþional, anul trecut, con­form evidenþelor Ministerului Agricul­turii, dintr-un total de 9,4 milioane de hectare de teren arabil, mai mult de zece la sutã, mai precis 1,1 milioane de hectare de teren arabil, a rãmas ne­lucrat. Proporþia este mai mare în Ti­miº, unde dintr-o suprafaþã totalã de teren arabil de 530.000 de hectare, anul trecut au rãmas nelucrate aproximativ 80.000 de hectare.

În judeþ nu existã, însã, o eviden­þã clarã a proprietarilor acestor supra­feþe mari de teren nelucrate, dar se esti­meazã cã, în mare mãsurã, e vorba des­pre firme sau persoane din strãinã­tate, în special din Italia ºi Aus­tria, care au cumpãrat suprafeþe foarte mari de teren, pe care le-au lãsat la sta­diul de pârloagã, sperând sã le foloseas­cã în circuitul imobiliar sau sã se îm­bo­gãþeascã din exproprieri, în eventua­li­tatea în care pe terenul lor trecea un seg­ment din autostrada Arad - Timi­ºoara - Lugoj sau vreun alt proiect de infrastructurã important. Recent, o serie de asociaþii patro­nale din domeniul agricol au declarat cã, la nivel naþional, sunt sute de mii de hectare de teren care aparþin unor in­vestitori strãini ºi care iau subvenþii la hectar de la statul român, fãrã sã-ºi lu­creze terenul. Practic, susþineau ace­leaºi asociaþii patronale, dupã ce piaþa imobiliarã a cãzut, iar investitorii strã­ini ºi-au pierdut speranþele de a obþine preþuri fabuloase pentru pãmântul cum­pãrat în România, integrat în circuitul speculei imobiliare, acum, o bunã parte din aceºti latifundiari trãiesc foarte bine încasând anual sume foarte mari de la stat ca subvenþii pentru pãmântul pe care nu l-au lucrat niciodatã.

E posibil ca situaþia sã fie aceeaºi ºi în Timiº, mai ales cã în prezent, la acordarea subvenþiei pentru hectarul de teren arabil lucrat, derulatã prin Agenþia de Plãþi ºi Intervenþiei în Agri­culturã, personalul ºi logistica Agenþiei nu permite verificarea fapticã, în teren, decât a unui numãr mic de solicitanþi de subvenþii. “În teren, noi putem face controale, pentru verificarea situaþiilor prezentate în cererile de acordare de subvenþii doar în 10% din cazuri”, pre­cizeazã Nicolae Dan Micluþa, direc­torul Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþie în Agriculturã Timiº.

Iar banii care se dau ca subvenþie pe hectar lucrat nu sunt puþini. “În acest an valoarea subvenþiei este de 100 de euro la hectar”, mai spune reprezen­tan­tul A.P.I.A. Timiº. ªi cum în judeþ sunt firme sau persoane fizice care au cum­pãrat ºi deþin zeci de mii de hectare, sumele încasate de la stat, anual, sub formã de subvenþii sunt de naturã sã le asigure un profit deloc neglijabil.

De aceea, interesul este maxim faþã de subvenþiile acordate prin A.P.I.A. În acest an, ziua de 16 mai este ultima în care se mai pot depune cereri pentru acordarea subvenþiilor de sprijin pe suprafaþã, iar pânã în prezent, la nivel naþional, au fost depuse peste 900.000 de cereri, pentru o suprafaþã de aproxi­mativ ºase milioane de hectare.

Prof. univ. dr. Alexandru Moisuc, rectorul Universitãþii Agricole ºi Medi­cinã Veterinarã „Banatul“, susþine cã nu ar fi nevoie de aplicarea de amenzi, fiind convins cã deþinãtorii de terenuri arabile ºi-ar lucra fãrã constrângeri pã­mântul deþi­nut dacã valoarea subven­þiei acordate ar fi mult mai mare. “Eu cred cã supra­faþa terenului nelucrat în România se va reduce gradual, pe mãsurã ce vor creºte aceste subvenþii. În momentul de faþã sunt discrepanþe foarte mari între subvenþia primitã la hectar de un producãtor agricol din România ºi cea primitã de un producã­tor din statele vest-europene”.


Impozitul pe terenul nelucrat, încã la faza de consultãri

Ministerul Agriculturii a anunþat, încã de anul trecut, cã intenþioneazã sã introducã o serie de taxe sau impozite între 200 ºi 400 de lei pentru fiecare hectar de teren agricol necultivat.

Ministrul Finanþelor, Gheorghe Ialomiþianu, a anunþat cã se va con­sulta cu Banca Mondialã în privinþa taxãrii suplimentare a terenurilor ne­lucrate. Acesta a mai spus cã doreºte ca impozitarea terenurilor agricole nelucrate sã fie aplicatã cât mai re­pede ºi cã autoritãþile discutã deja cu experþii europeni pe probleme agricole ºi fis­cale modalitãþile de implemen­tare a acestei taxãri :“Vreau sã-i sanc­þionãm pe cei care nu lucreazã terenul agricol”.

ªi preºedintele Traian Bãsescu a declarat la finalul anului trecut cã susþine introducerea unui impozit pe terenurile nelucrate, care ar trebui sã fie cel puþin la nivelul subvenþiei de 100 de euro/hectar primitã conform regulilor U.E.

Viorel Solomie, inginer agronom în cadrul Direcþiei pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã Timiº, declarã cã efectele legate de iminenta introdu­ce­re a unor sancþiuni sau impozite pe tere­nurile lãsate pârloagã a avut efect ºi în Timiº. “Din ce am vãzut eu, în judeþ, în zonele Jimbolia, Sânnicolau, Cãrpi­niº, sunt suprafeþe mari pe care le ºtiam la stadiul de pârloagã de ani de zile, care acum au fost cultivate. Faþã de cele 80.000 de hectare de teren ca­re au rãmas nelucrate în Timiº, anul trecut, eu cred cã anul acesta vor fi mult mai puþine. Lumea a auzit, cel puþin la nivel de zvonisticã, de intenþia de in­tro­ducere a unor sancþiuni mari pentru pã­­mântul arabil nelucrat, sau a unei im­pozitãri suplimentare pentru aceste su­prafeþe. Ca atare, tot mai mulþi deþinã­tori de suprafeþe de teren arabil au în­ceput sã-ºi lucreze pãmântul deþinut”.

Viorel Solomie mai afirmã cã, ori­cum, cei care susþin lucrarea întregii suprafeþe arabile, în fiecare an, nu cu­nosc practicile curente folosite în agri­­culturã. “ªi în statele vest-europene sunt suprafeþe lãsate nelucrate o anu­mitã perioadã. Sunt state în care pro­porþia terenului nelucrat e de 30%, su­pra­feþe întregi fiind lãsate un an sau doi în mod voit necultivate, pentru a se asigura rotaþia culturilor. În acest fel se asigurã obþinerea unor producþii bune de pe respectivul teren în momen­tul în care e reintrodus în circuitul agricol”.

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabãrã, a anunþat cã în acest an vor intra în circuitul agricol peste un mi­lion de hectare de teren, în urma anun­þãrii sancþiunilor care vor fi aplicate celor care nu îºi lucreazã terenurile deþinute.

În Timiº, reprezentanþii Direcþiei pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ru­ralã susþin cã ideea introducerii unei su­pra-taxãri sau a unor sancþiuni pentru pãmântul arabil nelucrat este bine­venitã, dar precizeazã cã, teoretic, ca­drul legal pentru a se da sancþiuni pen­tru pãmântul nelucrat exista ºi pânã acum. “Legislaþia în vigoare prevede o serie de sancþiuni pentru cei care de­þin terenuri agricole ºi nu le lucreazã timp de doi ani. Teoretic, Primãriile îi pot amenda pe aceºti proprietari. Iar aceste prevederi nu sunt noi, sunt va­labile de ani de zile. Problema e cã tot de ani de zile Primãriile nu dau sanc­þiuni. Eu nu ºtiu sã se fi dat amenzi de acest gen în Timiº”, precizeazã Viorel Solomie.

Astfel, celebra Lege 18/1991, Legea fondului funciar, prevede cã toþi deþinãtorii de terenuri agricole sunt obligaþi sã asigure cultivarea acestora ºi protecþia solului. Conform aceluiaºi act normativ, proprietarii de terenuri care nu îºi îndeplinesc aceas­tã obligaþie trebuie, în prima fazã, somaþi de Pri­mã­rii, dupã care, dacã nu se conformea­zã, pot primi sancþiuni, în fiecare an în care terenul lor e lã­sat nelucrat.

Deºi acest gen de amenzi ar fi fost o sursã importantã de venituri la bu­getul local al Primãriilor comunale, aceste prevederi legislative legate de sancþionarea proprietarilor cu supra­feþe de teren necultivate nu au fost vreodatã aplicate în Timiº.

Reprezentanþii D.A.D.R. Timiº spun cã nu o datã se întâlnesc cazuri în care persoanele fizice sau societãþile care deþin suprafeþe foarte mari de teren arabil pe suprafaþa unei comune sunt într-o relaþie foarte bunã cu con­ducerea Primãriei, astfel cã primarul sau viceprimarul nu îi amendeazã, ºtiind cã poate va avea nevoie de sprijinul acestora în campania electoralã.


Amenzile pentru pãmântul nelucrat vor ocoli bãtrânii ºi cazurile sociale

O bunã parte din latifundiarii di­rect vizaþi de posibila impozitare dublã a terenurilor nelucrate sau de sanc­þiunile care se pregãtesc pentru tere­nul lãsat pârloagã au luat pe post de paravan bãtrânii care deþin pãmânt ºi nu-l pot lucra sau persoanele nevoiaºe care nu au bani sã plãteascã lucrãrile agricole pentru suprafeþele de teren arabil pe care le deþin.

În acest sens s-a adus argumentul cã, la nivel naþional, aproximativ 2.6 milioane de hectare de teren arabil se gãsesc în proprietatea persoanelor de peste 62 de ani ºi 1.2 milioane de hectare sunt deþinute de agricultori care au peste 70 de ani.

În acest sens, ministrul Agricul­tu­rii, Valeriu Tabãrã, a venit cu precizãri clare legate de aplicarea neunitarã a acestor sancþiuni, explicând cã ele nu vor fi date persoanelor care dovedesc cã nu au mijloacele necesare pentru a-ºi lucra pãmântul. De altfel, Valeriu Tabãrã a precizat cã “þinta” acestor sancþiuni sunt marii latifundiari, nici­decum bãtrânii care deþin un hectar sau douã ºi nu pot sã lucreze aceste suprafeþe mici.