Populaţia României este în continuă scădere, se arată într-un studiu recent al Institutului Naţional de Statistică. Principalele cauze ale acestui fenomen, spun sociologii, sunt sărăcia, exodul şi renunţarea la valorile tradiţionale din cadrul familiei. Practic, criza identitară a societăţii se reflectă în criza de identitate a individului, mai explică sociologii timişeni.


De la lună la lună, mai puţini români

Populaţia României a scăzut într-o singură lună, din mai până în iunie, cu 1.891 de persoane, a anunţat, marţi, Institutul Naţional de Statistică. Potrivit I.N.S., în iunie s-au născut 18.743 copii (10,6 născuţi-vii la mia de locuitori), cu 2.667 mai mulţi decât în luna mai. Numărul persoanelor care au decedat în iunie a fost de 20.634 (11,7 decedaţi la mia de locuitori), cu 623 decedaţi mai puţini decât în luna mai. Iar excedentul numărului decedaţilor faţă de numărul născuţilor-vii (sporul natural negativ) a dus la scăderea populaţiei în luna iunie cu 1.891 persoane, în timp ce în luna mai a scăzut cu 5.181 persoane faţă de perioada similară a anului trecut.
Potrivit I.N.S., numărul copiilor cu vârstă sub un an, care au decedat în iunie, a fost de 153 (8,2 copii sub un an la mia de născuţi-vii), în creştere faţă de luna mai, când au fost 148.
În plus, în aceeaşi perioadă, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat mai puţine căsătorii : 6.033 de căsătorii în iunie, cu mai puţin de 4.975 căsătorii comparativ cu luna precedentă. La celălalt pol, numărul familiilor destrămate a crescut, instanţele pronunţând în iunie 3.093 de divorţuri, cu 164 mai multe decât în luna mai. Comparativ cu luna iunie a anului trecut, în iunie 2010 numărul născuţilor-vii a fost mai mic cu 151, iar numărul persoanelor care au decedat a fost mai mare cu 1.369. Totodată, în acest an numărul populaţiei a scăzut cu 1.891 persoane, în timp ce în iunie 2009 a scăzut cu 371 persoane.
În ceea ce priveşte numărul căsătoriilor încheiate, acesta a fost, în iunie curent, cu 5.169 mai mic decât în aceeaşi lună din anul precedent. Iar, prin hotărâri judecătoreşti definitive s-au pronunţat cu 87 divorţuri mai puţine în luna iunie 2010, faţă de iunie 2009.
Potrivit I.N.S, în ultimii ani şi în Timiş a fost înregistrată o scădere a populaţiei. La recensământul din 2002, erau 677.926 de locuitori, asta în timp ce la recensământul din 1992 au fost număraţi 700.033 de timişeni. În România au fost făcute până în prezent 12 recensăminte naţionale, în anii 1838, 1859, 1899, 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, ultima numărătoare a populaţiei şi a locuinţelor având loc în 2002. Autorităţile au anunţat că intenţionează să facă un nou recensământ al populaţiei, în 2011.


Societatea românească, în continuă schimbare

Statisticile, prelucrate de I.N.S., având la bază date de la Banca Mondială şi Fondul O.N.U. pentru Populaţie, arată că populaţia României a scăzut în perioada 1990 - 2008 cu 1,8 milioane de locuitori, de la 23,2 la 21,4 milioane de locuitori, estimându-se că, până în 2050, populaţia ţării va ajunge la circa 16 - 17 milioane de locuitori. Totodată, rata natalităţii din România a scăzut de la 13,7 la mia de locuitori în 1990, la 10 la mia de locuitori, în 2008, şi va continua să scadă, potrivit prognozelor demografice ale I.N.S. Vârsta medie a mamei din România, la prima naştere, a crescut de la 22,3 ani în 1990 la aproape 26 de ani, în 2008, iar durata medie a vieţii a crescut de la 70 de ani, în 1990, la 74 de ani, în 2008, şi continuă să crească. Astfel, dacă, în momentul de faţă, populaţia României este alcătuită din circa şase milioane de pensionari, cinci milioane de copii şi tineri şi 10,5 milioane de adulţi peste 50 de ani, valorile se vor schimba, în condiţiile în care natalitatea scade, iar numărul vârstnicilor continuă să crească.
Apoi, numărul căsătoriilor reprezintă un factor determinant în descrierea evoluţiei unei societăţi, spun sociologii. Conform unor statistici date publicităţii de Eurostat în 2006, familia tradiţională europeană are alte valori astăzi. Chiar dacă instituţia căsătoriei nu s-a demodat total, varianta divorţului este adoptată mult mai uşor în ultimii ani. În România, dorinţa de întemeiere a unei familii a scăzut, fiind strâns legată de nivelul de trai şi de renunţarea societăţii la valorile tradiţionale.


Opinia sociologilor : Lipsa unui proiect social, cauză a recesiunii populaţiei

Dezamăgirea populaţiei faţă de viaţa politică a determinat un exod al acesteia către o viaţă mai bună, iar la aceasta s-a adăugat şi plecarea minorităţilor, cum ar fi germanii, spre ţările lor de origine. Apoi, odată cu scăderea nivelului de trai, şi familia românească şi-a reconsiderat posibilităţile, alegând să aibă mai puţini copii şi rezumându-se la o componenţă medie de patru membri, arată sociologii.
Natalitatea este în scădere, în România, deoarece condiţiile materiale, resursele financiare sunt din ce în ce mai precare, iar cheltuielile apariţiei, în familie, a unei noi făpturi nu mai pot fi acoperite în contextul actual, explică prof. dr. Ştefan Buzărnescu, de la Departamentul de Sociologie, din cadrul Facultăţii de Psihologie a Universităţii de Vest Timişoara. “Nu vorbim de o schimbare a mentalităţii colective, pentru că aceasta nu se schimbă de azi pe mâine, ci se segmentează la scara unei generaţii. Realitatea este mult mai crudă şi mai tristă. Scăderea natalităţii are ca punct de plecare aşteptările mici ale tinerei generaţii. Ne aflăm într-un haos, or natalitatea presupune un proiect de viaţă, care nu poate fi realizat într-o societate dezarticulată. Aceasta este cauza fundamentală”, precizează sociologul.
Profesorul Buzărnescu este de părere că România nu are încă un proiect de referinţă social, astfel încât criza de identitate a societăţii se reflectă în criza identitară a individului. “Trebuie pornit de la rearticularea spaţiului social global, pentru ca omul să-şi poată construi nişte proiecte strategice. Nu vorbim doar de un proiect strict existenţial, sunt foarte mulţi parametri care intervin. Toate schimbările de după Decembrie ’89 au avut impact fundamental negativ asupra populaţiei – nu sunt oportunităţi de job, iar toate formulele politice, în afară de logoree şi lozinci, nu au făcut nimic. Este o problemă a responsabilităţii demografice, vorbim de lipsa unui proiect social, când ar trebui să se apeleze la studii antropologice de diagnoză socială. Practic, s-a schimbat secera şi ciocanul cu calculatorul şi ciolanul. Or, noi avem nevoie de valori, nu de bâte ideologice. De aici vine scăderea demografică”, punctează profesorul Buzărnescu.


Generaţii decalate

În Banat există o tradiţie ca familiile să aibă unul, maximum doi copii, însă în ultimii ani şi aceştia sunt născuţi foarte târziu, din diverse cauze : cuplurile preferă să îşi facă o carieră, să ducă un trai decent şi abia apoi să îşi întemeieze o familie. În plus, multe dintre femei au copii după vârsta de 30 sau 35 de ani ori chiar renunţă pur şi simplu la ideea de a deveni mamă. “Explicaţia scăderii populaţiei la noi stă în faptul că tinerii au ajuns să îşi planifice copiii mai târziu, astfel, o bună generaţie s-a decalat. Apoi mai e şi fenomenul migrărilor, dar şi al copiilor născuţi în străinătate care, evident, nu au mai fost trecuţi la numărătoarea noastră”, explică şi Sorin Belea, director coordonator al Direcţiei Regionale de Statistică Timiş.
Potrivit directorului D.R.S.Timiş, putem vorbi şi de o creştere a populaţiei cauzată tocmai de îmbătrânirea acesteia. “Medicina a evoluat în timp şi oamenii au o durată de viaţă mai lungă. Chiar dacă se nasc şi copii, iar în alte ţări populaţia tânără e majoritară, masa locuitorilor este dată de cei cu vârste înaintate, care nu pot susţine economia, şi aici este o altă mare problemă. Sigur că în multe ţări au fost adoptate politici publice care au în vizor creşterea natalităţii, pentru a elimina această problemă”.
În România, exemplifică Sorin Belea, a fost implementată acea indemnizaţie de mamă, care în 2008 a fost o variantă bună, fapt dovedit prin creşterea natalităţii. “Însă, deşi măsura încă durează, trebuie să ne gândim dacă ne permitem aceste eforturi financiare”, mai spune directorul D.R.S.Timiş.
Şi Banca Mondială avertiza recent că România se numără printre statele cu cel mai mare risc demografic din lume, iar consecinţele unei asemenea crize vor fi de zeci ori mai grave decât cele ale actualei crize financiare.