Sursa epidemiei E.coli, încă neidentificată

Ancheta internaţională deschisă în cazul uneia dintre cele mai mari isterii ale acestui an, epidemia generată de infectarea cu bacteria E.coli, are încă o grămadă de semne de întrebare, nefiind clare nici sursa epidemiei, nici cauzele. Rând pe rând statele suspectate a fi sursa îmbolnăvirilor au negat acest lucru. Pentru cele 50 de decese şi pagubele de milioane de euro nu există încă vinovaţi.

Un bilanţ îngrijorător

Bilanţul victimelor făcute în acest an de bacteria E.coli este îngri­jo­rător: cel puţin 50 de persoane au murit în urma contaminării cu bacte­ria E.coli enteohemoragică, conform bilanţului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Ultimele victime identificate au fost o femeie din regiunea germană Ha­novra, care a murit din cauza unui sin­drom hemolitic uremic, complicaţie gravă a bolii, care provoacă probleme re­nale şi neurologice, precum şi o persoa­nă care a decedat în SUA, şi în cazul său fiind confirmată prezenţa tulpinii care a provocat epidemia din Europa.

Până în prezent, îmbolnăvirile provocate de E.coli s-au soldat cu 48 de morţi în Germania, un deces în Suedia şi unul în Statele Unite. Potrivit Organi­za­ţiei Mondiale a Sănătăţii, au fost con­firmate 4.050 de cazuri de infec­tare în 16 ţări (14 state europene, Cana­da şi SUA), dintre acestea 3.900 fiind înregistrate în Germania.

Egiptul – ţară sursă

Conform Agenţiei Europene pentru Siguranţă Alimentară, care a realizat o anchetă de amploare legată de E-coli, seminţele de schinduf importate din Egipt, în Franţa şi Germania, în 2009 şi 2010, au jucat un rol în producerea îmbolnăvirilor cu bacteria E.coli.

Ipoteza importurilor din Egipt este inclusă într-o evaluare rapidă a riscuri­­­lor, efectuată împreună cu Centrul European pentru Prevenirea şi Contro­lul Bolilor, după semnalarea unor noi cazuri de îmbolnăvire la Bordeaux. „Ancheta progresează şi demon­strea­ză că seminţele de schinduf im­por­tante din Egipt, în 2009 şi în 2010, sunt impli­cate în cazurile de intoxicare sem­na­late în Germania şi Franţa” au pre­cizat reprezentanţii Agenţiei europene. 

Totuşi, şi aceştia au recunoscut că aceste concluzii preliminare nu pot fi considerate ca fiind certe.„Încă mai există numeroase incertitudini de lămurit până la punctul în care vom şti cu adevărat dacă aceasta este cauza comună a tuturor infectărilor, în măsu­ra în care până acum nu există rezul­tate bacteriologice pozitive”, au preci­zat experţii europeni. 

Lotul de seminţe importat în 2009 „pare a avea legătură cu declanşarea îm­bolnăvirilor din Franţa, iar cel din 2010 este considerat ca fiind implicat în epi­demia din Germania”, afirmă specia­liştii Agenţiei Europene pentru Sigu­ranţă Alimentară.

„Aceste ipoteze fac în continuare obiectul unei anchete. În particular, a fost solicitată de urgenţă o investigaţie referitoare la distribuirea acestor loturi, în Germania şi în Europa în general. Exportul unora dintre aceste seminţe importate din Egipt către o altă compa­nie din Marea Britanie, de unde seminţele au fost exportate în Franţa, demonstrea­ză necesitatea unei astfel de informări”,au mai spus spe­cia­liştii Agenţiei. 

La Bordeaux au fost înregistrate zece cazuri de îmbolnăvire, iar ancheta realizată de Direcţia pentru Consum franceză a indicat faptul că acestea au fost provocate de seminţe germinate de schinduf, muştar şi lăptucă.

Cum era de aşteptat, însă, Egiptul a exclus orice legătură cu posibila con­taminare a unui lot de schinduf expor­tat în ţări U.E. cu bacteria E.coli. Mi­nis­trul egiptean al Agriculturii a de­clarat că lotul vizat, exportat în noiem­brie 2009, conţinea seminţe de schin­duf uscate şi, „din punct de ve­dere ştiinţific, bacteria nu poate supra­vie­ţui” în aceste condiţii o perioadă atât de îndelungată. „Dacă există suspiciuni că semin­ţele germinate de schinduf ar fi conta­minate cu o tulpină patogenă de E.coli, contaminarea ar putea avea legătură cu diferite alte procese sau cu apa folosită pentru germinare”,  a pre­cizat Ministerul egiptean al Agriculturii.

Oricum, în urma anchetei Agenţiei Europene pentru Siguranţă Alimen­ta­ră, Uniunea Europeană a decis să inter­zică importurile de seminţe şi muguri produse în Egipt.  Ministerul egiptean al Agriculturii a anunţat că toate ana­lizele realizate la Cairo au avut rezulta­te negative, iar în ţară nu a fost înregis­trat niciun caz de îmbolnăvire cu E.coli. Autorităţile egiptene s-au declarat dispuse să discute cu reprezentanţii Uniunii Europene, pentru a clarifica această situaţie.

De la seminţe germinate la hamburgeri

Totuşi, rezultatele anchetei Agen­ţiei Europene pentru Siguranţă Alimen­tară au fost infirmate de o altă anchetă a Ministerului Alimentaţiei şi a Minis­terului Sănătăţii din Franţa, ca­re a in­vestigat intoxicaţia cu bacteria E.coli a unor copii, în nordul Franţei. Ancheta autorităţilor franceze a dus la concluzia că infecţia a fost provocată de ham­bur­gerii congelaţi fabricaţi de societatea SEB. „Tulpinile de virus descoperite la analizele efectuate asupra copiilor au fost izolate şi în analizele eşantioanelor de hamburgeri, între care se află tul­pina E.coli O157”, au anunţat cele două ministere care au realizat investigaţia. Ca măsură de precauţie, socie­tatea SEB a retras de pe piaţă loturile de mar­fă incriminate şi loturile pre­cedente.

Aceleaşi analize au confirmat că bacteria respectivă, E.coli O157, este diferită de tulpina bacteriană O104:H4, care a cauzat moartea a 39 de persoa­ne în Europa, dintre care 38 în Germania. Potrivit Ministerului Alimentaţiei şi Ministerului Sănătăţii din Franţa, opt copii au fost internaţi la CHU, în Lille, cu cazuri de sindrom hemolitic şi ure­mic, iar şase sunt spitalizaţi, în conti­nuare. „Analizele au confirmat că, la şase dintre ei, sindromul a urmat unei intoxicaţii alimentare, cauzată de o for­mă rară de tulpină de E.coli”, a relevat ancheta ministerială.

Anchetele vor continua, pentru a stabili originea contaminării hambur­gerilor cu aceste bacterii.

Societatea SEB are 180 de anga­jaţi, la Saint-Dizier (în nord-est-ul Fran­ţei), iar Guy Larmolette, preşedinte-director general al societăţii, şi-a ex­primat temerile legate de „consecin­ţele mortale pentru întreprindere pe care le generează acest scandal”.

Un virus vechi în versiune nouă

O altă posibilă sursă a infecţiei a fost depistată într-un pârâu în apropie­rea oraşului german Frankfurt, conform informaţiilor publicate de Ministerele Mediului şi Sănătăţii din Germania. 

Cauzele contaminării cu E.coli nu au fost elucidate. Eşantioane de apă au fost prelevate în apropierea unei staţii de epurare şi autorităţile germane au precizat că nu este exclus ca aceasta să fie sursa contaminării.Totodată, specialiştii germani au stabilit că epidemia de E.coli din Eu­ropa este provocată de o tulpină extrem de toxică a bacteriei, identificată pen­tru prima dată în Munster, Germania, în 2001, potrivit analizelor genetice realizate de două echipe separate de cercetători. Stabilirea predecesorului actualei versiuni de E.colia poate ajuta oamenii de ştiinţă să identifice originea, modul de răspândire şi sursa bolii. Astfel de comparaţii genetice pot contribui, de asemenea, la explicarea mecanismului biologic care face bacteria atât de virulentă. “Tot ceea ce ştim până în prezent este faptul că este o tulpină evoluată”, a declarat Alexander Mellmann, de la Spitalul Universitar din Munster, care a fost implicat într-una din anali­zele genetice. “Dacă ar fi fost complet necunoscută, ne-am fi luptat mai mult cu ea”, a adăugat el.

În afară de grupul lui Mellmann, o echipă separată de la BGI (Beijing Genomics Institute) şi Centrul Medical Universitar Hamburg-Eppendorf a comparat materialul genetic din 2001 cu tulpina din 2011. Cercetătorii au găsit şapte gene cruciale pentru supra­vieţuirea ambelor tulpine identice, precum şi alte 12 gene comune.

Tulpina din 2001 a provocat mai puţin de cinci cazuri identificate în întreaga lume, iar oamenii de ştiinţă nu au identificat niciodată rezervorul natural al acesteia. Analizele genetice arată că deşi tulpina din 2001 are material genetic comun cu alte tulpini, au intervenit unele schimbări majore.

Versiunea din 2011 a devenit rezis­tentă la opt clase de antibiotice, inclu­siv penicilină, streptomicină şi sulfona­midă. Presupusul motiv este că evoluţia sa rapidă a condus la obţinerea mai multor gene în ultimii zece ani care conferă imunitate la antibiotice.