Sute de contestaţii făcute de timişeni la Curtea Constituţională, una singură admisă

Chiar dacă nu au mai avut frecvenţa din anii când invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate ducea la suspendarea procesului pe rol, situaţiile în care s-a apelat la deciziile Curţii Constituţionale nu au lipsit nici în acest an din instanţele timişene. Totuşi, deşi s-au depus peste 250 de excepţii de neconstituţionalitate, una singură a fost admisă de Curtea Constituţională.

Curtea Constituţională, apelată mai rar

De-a lungul timpului, invocarea repetată a excepţiilor de neconstitu­ţio­nalitate a reprezentat principalul me­canism de tergiversare a proceselor penale cu miză mare. Astfel, invocarea Curţii Constituţionale devenise un obi­cei în cauzele penale, Timişul nefiind o excepţie. Lucrurile s-au precipitat după ce o notă interpretativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie stipula că perioada în care un dosar a fost suspendat pen­tru că s-a invocat o excepţie de necon­stituţionalitate se adaugă la calculul ter­menului de prescripţie. Până la ur­mă creşterea graduală a numărului de excepţii de neconstituţionalitate a fă­cut ca preşedintele Curţii Constitu­ţio­nale să solicite Parlamentului modifi­carea legii prin eliminarea suspendării automate a proceselor, specificând că, din cele peste 10.000 de excepţii de neconstituţionalitate formulate anual, rata de admitere a acestora era de aproximativ 2%, fiind evident că multe erau ridicate cu unicul scop al tergi­versării cauzei.

Abia la sfârşitul lui 2010 legea Curţii Constituţionale a fost modificată, în sensul eliminării suspendării cauzei atunci când se invocă o excepţie de neconstituţionalitate. Această schim­bare a dus, anul trecut, la o scădere accentuată a numărului de excepţii invocate în 2011, însă nu s-a renunţat la practica sesizării fără temei a Curţii Constituţionale. Astfel, pe tot parcursul anului trecut noutăţile legislative le­gate de statutul excepţiilor de neconsti­tuţionalitate nu par să fi modificat sub­stanţial numărul de excepţii de necon­stituţionalitate invocate în Timiş. Deşi de la începutul anului au fost invocate peste 250 de astfel de excepţii la nive­lul instanţelor timişene, majoritatea în cauze penale, a existat un singur caz în care această excepţie a fost admisă, iar cazul respectiv nu este din sfera ca­zuisticii penale, fiind vorba de o cauză ce are ca obiect suspendarea exe­cu­tării unui act administrativ fiscal emis de Ministerul Economiei şi Finan­ţelor - Agenţia Naţională de Admi­nistrare Fis­cală prin Direcţia Generală a Finan­ţelor, împotriva unui birou no­tarial.

Codul Penal şi „legile de criză” – cele mai contestate

Ca, de altfel, în majoritatea jude­ţelor, Codul Penal, Codul de Procedură Penală, şi legile prin care se instituiau diverse ajustări salariale personalului bugetar, pe fondul politicilor de auste­ritate, au fost cele mai contestate acte normative şi în Timiş.

De pildă, în acest an, Sindicatul In­dependent al Învăţământului Preuni­ver­sitar Timiş şi Sindicatul Învăţă­mântului Preuniversitar Paul Popescu Neveanu din Timişoara au contestat fă­ră succes prevederile legale care limi­tau creşterile salariale din învăţământ prevăzute înainte de criză. Sindicaliştii timişeni precizau că Guvernul a luat aces­te măsuri, întrucât„nu a indicat si­­tuaţia extraordinară care a stat la baza emiterii acesteia, nu a motivat co­respunzător urgenţa acestei reglemen­tări şi a afectat drepturile constituţio­nale ale personalului didactic, şi anume dreptul la un nivel de trai decent şi pro­tecţia socială a muncii”. Curtea Consti­tuţională nu a fost de acord cu argu­mentele lor şi a respins excepţia de ne­constituţionalitate invocată.

Diminuarea numărului cazurilor când a fost invocată neconstituţiona­li­tatea este confirmată şi de către avo­caţi. Avocatul timişorean Carmen Obâr­şanu spune că a constatat că, de când invocarea excepţiei de necon­sti­tuţionalitate nu mai suspendă proce­sul, nu se mai formulează atât de multe excepţii de acest gen pe rolul instan­ţelor.„Practica Curţii Constituţionale, şi excepţiile admise, precum şi efectele acestora au demonstrat însă că aceas­tă excepţie de neconstituţionalitate poate fi o armă cu două tăişuri şi tre­buie mult mai clar reglementată”, mai spune Carmen Obârşanu.