Administraţia judeţeană pare să se fi orientat, în ultimii doi ani, în proiectele derulate pentru obţinerea de fonduri europene, pe obiective clare, cum ar fi reabilitări de drumuri, proiecte de infrastructură mari sau proiecte legate de dotarea instituţiilor de interes local din subordinea sa. Însă, privind retrospectiv, multe dintre programe­le accesate de Consiliul Judeţean pe fonduri pre-aderare au avut o finalitate greu de cuantificat, urmărind obiective abstracte şi vizând în special organizarea de traininguri, seminarii sau diverse activităţi de informare. Practic, au fost sute de mii de euro cheltuiţi în proiecte de pe urma cărora e greu de precizat cu ce s-a ales, concret, Timişul.


Proiecte abstracte, cu rezultate greu de cuantificat

Foarte multe dintre proiectele cu finanţare europeană derulate în prezent de Consiliul Judeţean Timiş implică realizarea unor obiective concrete, fie că este vorba despre investiţii în in­frastructură sau dotarea unor instituţii de interes judeţean. Lucrurile nu au stat însă aşa cu fondurile de pre-ade­rare, multe dintre proiectele derulate şi încheiate de către C.J. Timiş având o finalitate greu de evaluat.

Astfel, sute de mii de euro au fost cheltuite de-a lungul ultimilor opt ani pe aceste proiecte de pe urma cărora Ti­mişul nu s-a ales cu mare lu­cru din punct de vedere al rezultatelor concrete.

De exemplu, prin programul Phare 2000, C.J. Timiş a derulat un program cu un titlu la fel de abstract ca şi obiec­tivele sale : „Program de instruire, edu­caţie permanentă şi profesională a ad­ministraţiei publice locale, consultanţă şi asistenţă pentru servicii de interes public judeţean şi regional”, valoarea acestuia fiind de 76.400 de euro, din care 18.000 de euro a fost cofinanţarea C.J. Timiş. Scopul anunţat al proiectu­lui a fost întărirea capacităţii administra­ţiei publice locale şi a mediului de afa­ceri local pentru dezvoltarea economi­co - socială a Regiunii V Vest. Este greu de spus, ţinând cont de caracterul său abstract, dacă a fost atins acest scop. Cert e că acest proiect, constând în prin­cipal din traininguri, s-a derulat, banii s-au cheltuit, iar C.J. Timiş şi-a trecut o realizare în portofoliu în ceea ce pri­veşte accesarea de fonduri europene.

Un alt proiect de portofoliu a cărui utilitate e acum nulă este cel derulat tot prin fonduri Phare 2000 de către C.J. Timiş, legat de facilităţi de infrastruc­tură pentru Punctul de Trecere a Fron­tierei Cenad. La vremea derulării pro­iectului, în 2004, deja se avansau date destul de clare legate de integrarea României în U.E., deci nu avea niciun sens să se investească sute de mii de euro în clădirea Biroului Vamal Cenad care, din 2007, a devenit un imobil inutil în portofoliul statului. În acest proiect s-au cheltuit 1,19 milioane de euro, contribuţia proprie a C.J. Timiş fiind de aproape 100.000 de euro. Banii ar fi fost mult mai inspirat investiţi în zona Moraviţa, şi ar fi ajutat acum la primirea unor calificative mult mai bune legate de starea punctelor de trecere a frontierei, în perspectiva ade­­rării la Spaţiul Schengen.


Plan îndeplinit la broşuri

Un proiect sugestiv pentru cele care implicau aproape exclusiv realiza­rea de broşuri şi traininguri este şi „Va­lorificarea potenţialului turistic local, judeţean şi transfrontalier – Timişoa­ra, poartă de acces spre arealul româ­no-sârb al Dunării”. Acest program s-a terminat de implementat în 2009 şi cu cei peste 110.000 de euro din buget s-au realizat broşuri multilingve şi publicaţii pe diferite teme, un training în două module, un Ghid de bune practici pen­tru Centrele de Informare Turistică, o har­tă a zonei de graniţă dunărene, o broşură cu informaţii despre oportunităţile tu­ristice existente pe traseul Timiş – Ca­raş-Severin – Mehedinţi – zona dună­reană sârbă, alte hărţi ale itinerariilor tu­ristice, o broşură regională de pro­movare a ofertelor turistice şi materia­le de pro­movare a proiectului şi a spe­cificului turismului local, rural, cultural, gen pliante pentru produsele turistice iden­tificate, mape, prezentări multi­media, DVD-uri inscripţionate, albume foto, colaje. Este greu de precizat acum cât de mult a ajutat turismul în zona Dună­rii acest proiect, însă cu banii respectivi s-ar fi putut reabilita un drum de acces în acea zonă, inves­tiţie pe care, cu siguranţă, turiştii ar fi apre­ciat-o mult mai mult.

Din aceeaşi categorie face parte şi proiectul numit „Parteneriat institu­ţional transfrontalier pentru elabora­rea programului strategic de dezvol­tare a turismului la nivelul zonei formate din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi”, proiect derulat în 2008, cu un buget de peste 28.000 de euro. Suma a fost investită în elaborarea progra­mului strategic transfrontalier în dome­niul turismului la în zonele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi şi realiza­rea parteneriatului instituţional trans­frontalier pentru elaborarea Progra­mului Strategic de Dezvoltare a turismu­lui la nivelul aceleiaşi zone. Ges­tionarii acestui proiect susţin că toate obiec­tivele sale au fost îndeplinite.


Proiecte pentru viitorul îndepărtat

Studiile de fezabilitate care nu sunt urmate de investiţiile propriu-zise, rămânând doar proiecte, foarte scum­pe, pe hârtie, nu au fost finanţate în ultimii ani doar cu bani de la buget, ci şi cu bani europeni. De exemplu, cu 66.000 de euro obţinuţi din Programul Phare CVBC România s-a realizat un studiu de fezabilitate legat de proiectul Cen­trului Intermodal Regional de Transport Marfă Timişoara, „un centru regional de transport marfă şi bunuri care să de­servească agenţii economici din Timiş şi din Serbia pe o rază de 300 de kilometri”.

Banii au fost daţi, studiul de feza­bilitate a fost realizat şi finalizat în 2009 şi de atunci e pus la dosar. Cum vor mai trece ani buni, ţinând cont de actualul context de austeritate bugetară, până când autorităţile locale vor găsi banii necesari pentru finanţarea sau cofinan­ţarea acestui obiectiv, studiul de fezabi­litate ar mai putea rămâne ani buni la por­tofoliu şi s-ar putea constata, în momen­tul în care se doreşte utilizarea sa, că nu mai e de actualitate, mai ales că sunt în derulare proiectele legate de realizarea de autostrăzi, care schimbă complet strategiile de transport la nivelul judeţului.

La categoria proiectelor cu rezul­tate oarecum abstracte poate fi înca­drat şi cel referitor la crearea unei reţe­le integrate de cooperare transfronta­lieră pe frontiera România - Serbia prin înfiinţarea şi consolidarea Agenţiilor Judeţene de Dezvoltare şi Promovare Economică Timiş şi Caraş-Severin.

Acest proiect s-a finalizat în 2009 şi a avut un buget de peste 44.000 de euro. Cu acest proiect s-a obţinut „ope­raţionalizarea între partenerii de pro­iect a unui nou sistem de cooperare transfrontalieră în reţea, prin stimula­rea parteneriatelor de afaceri şi genera­rea unor idei de proiecte comune de cooperare transfrontalieră”. Con­cret, s-au dat bani pentru seminarii, cre­area unei pagini web a proiectului, pre­cum şi pentru „materiale de promo­va­re şi informare : broşură în limbile ro­mână, engleză şi sârbă, pliant de pre­zentare în limbile română, engleză şi sârbă, CD de prezentare în limbile ro­mână, engleză şi sârbă”. Iar la „re­zultate” administratorii proiectului au mai con­semnat „idei de proiecte de interes între administraţiile publice din zona de vecinătate transfrontalieră”. Oficia­lii europeani au apreciat însă că acest proiect a meritat banii investiţi.

Şi tot cu Serbia o componentă teo­retică substanţială a avut proiectul „Cooperare între serviciile publice din zona transfrontalieră româno – sârbă pentru stabilirea cadrului transfron­talier de prevenire şi intervenţie în caz de inundaţii”, pentru care s-au alocat din fonduri Phare peste 320.000 de euro. Ţinând cont de nefericita expe­rienţă a inundaţiilor din 2005, din Timiş, când s-a văzut că dotarea institu­ţiilor de intervenţie lăsa mult de dorit, firesc ar fi fost ca toate fondurile din acest proiect să fie cheltuite pe tehnică şi echi­pamente de intervenţie în situaţii de urgenţă. În loc să se întâmple aşa, o parte deloc mică din fondurile proiectului au fost date pe elaborarea unui „Studiu de analiză şi acoperire a riscurilor în re­giunea transfrontalieră româno-sârbă”, care nu se ştie în ce măsură e folosit, pe schimburi de experienţă între Ro­mânia şi Serbia în domeniul situaţiilor de risc şi pe seminarii tematice.


Anul 2012, văzut ca unul de vârf pentru obţinerea de finanţări

Viorel Sasca, directorul Comisiei Economice a Consi­liului Judeţean Timiş, consideră că în prezent administraţia judeţeană derulează proiecte mult mai importante şi cu o finanţare mult mai concretă decât în perioada de pre-ade­rare. „De abia în ultimii doi ani au început să se mişte cu ade­vărat lucrurile în ceea ce priveşte aceste proiecte pe fonduri structurale. Iar anul viitor se aşteaptă să fie unul de vârf în ceea ce pri­veşte atra­gerea de fonduri pe plan local, pentru că în 2013 vine scadenţa Programului Operaţional Re­gional 2007 - 2013”.

Marele semn de întrebare, mai spune Viorel Sasca, legat de finanţările europene deru­late de C.J.T., este în prezent obţinerea decontului pentru realizarea deponeului ecologic de la Ghizela, pentru că, după toate controversele şi ezitările legate de locaţia şi demararea proiectului, s-ar putea ca oficia­lii europeni să se răzgândească în privinţa finanţării sale. „Sperăm să nu rămânem noi cu el în braţe, şi să suportăm in­tegral toate costurile legate de acest proiect”, susţine Viorel Sasca.

Iosif Cândea, preşedin­tele Comisiei pentru relaţii şi cooperare externă şi internă a C.J. Timiş, susţine la rândul său că în ultima perioadă C.J. Timiş s-a descurcat mult mai bine pe linia atragerii de fonduri euro­pene. „Acele fonduri de pre-aderare, pe programe gen Sa­pard sau Phare, au avut mai mult rolul de a ne face să ne obiş­nuim cu contractarea de finan­ţări europene, să învăţăm cum să lucrăm pentru atrage­rea de fonduri. Acum lucrurile stau cu totul altfel, avem deja experien­ţă în acest sens şi se poate constata că a existat o creştere a finanţărilor europe­ne atrase de C.J. Timiş”.