Din cauza lipsei investiţiilor şi a preocupărilor pentru păstrarea patrimoniului existent, în Timiş mai există doar două tabere şcolare funcţionale. Restul, deşi amplasate în zone pitoreşti şi dispunând de un patrimoniu deloc neglijabil, au ajuns la un pas de a fi dezafec­tate. Fără alocarea de fonduri pentru renovare şi reamenajare, taberele timişene de la Bogda, Nădrag, Poieni Sat şi Herneacova au fost închise pe rând. În prezent, se caută soluţii pentru “resuscitarea” acestor obiective, o primă propunere fiind aceea de a le trece în administrarea Consiliului Judeţean.


Doar două “supravieţuitoare”

Dintre taberele existente în Timiş doar două au mai rămas în momentul de faţă utilizabile, păstrându-şi utiliza­rea iniţială : e vorba de Poieni Strâmbu şi Chevereş. Restul, rând pe rând, din cauza lipsei unor minime investiţii, s-au închis. Ta­bere precum cele de la Bogda, Nă­drag, Poieni Sat şi Herneacova sunt în stadiul de ruină, fiind la un pas de a fi dezafectate. În aceste locaţii statul a investit masiv înainte de 1989 şi, ulte­rior, până prin 2002, anul când s-au alo­cat ultimii bani pentru investiţii în aces­­te obiective turistice de agrement.

La Nădrag, de exemplu, exista o tabără cu o capacitate de 120 de locuri pe serie, pavilioane, bloc alimentar propriu cu cantină, teren de minifotbal şi handbal şi în apropiere existau obiective turistice de interes – munţii Poiana Ruscăi şi rezervaţie de cerbi lo­pătari. La Herneacova exista o capa­citate de cazare în pavilioane de peste 100 de locuri şi foarte multe amenajări sportive sau de agrement.

“În momentul de faţă mai există doar două tabere funcţionale – una la Poieni Strâmbu şi una la Chevereş. În aceste două tabere s-au făcut recent investiţii, s-au renovat clădiri, s-au făcut tot felul de amenajări. Restul sunt la stadiul de clădiri dezafectate, pentru că de aproape zece ani nu a mai făcut ni­meni nicio investiţie în zonă. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu ele, o variantă vehiculată fiind transferul lor către administraţia locală”, ne-a decla­rat Flavius Nastor, directorul Direc­ţiei Judeţene pentru Tineret Timiş.

În afară de cele două “supra­vieţui­toare”, restul taberelor nu prea mai au şanse să revină la destinaţia iniţială de­cât cu eforturi investiţionale foarte mari. Astfel, clădirile din perimetrul acestora nu mai sunt sigure, unele fiind ţinta unor furturi organizate ale local­nicilor. De altfel, aceste obiective nu mai sunt nici corespunzătoare din punct de vedere sanitar, Direcţia de Sănătate Publică Timiş dând aviz favorabil de funcţio­nare doar celor două tabere, de la Che­vereş şi Poieni Strâmbu, care au apă cu­rentă, grupuri sanitare funcţio­nale, iar blocurile alimentare dispun de lanţ fri­gorific pentru menţinerea alimentelor.


Preluarea de către Consiliul Judeţean, o variantă vehiculată

Consilierul judeţean P.N.L. Leon­tin de Maio spune că, dat fiind că o parte din aceste tabere sunt nefuncţionale din 2002, a solicitat efectuarea unui studiu de oportunitate care să analize­ze dacă e posibilă preluarea lor de către C.J. Timiş. Acesta precizează că, deşi în momentul de faţă aceste tabere sunt administrate de Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi aparţin Ministerului Educaţiei, există posibilitatea trans­ferului lor prin hotărâre de guvern că­tre administraţiile judeţene, lucru care s-a mai întâmplat şi în alte judeţe.

La ultima şedinţă de plen a Consi­liului Judeţean Timiş, la sfârşitul lunii februarie, s-a luat în discuţie oportu­ni­tatea preluării taberelor dezafectate de către această instituţie. În acest sens, s-a solicitat realizarea unui raport în care să se analizeze starea fiecărui obiectiv, şansele de reabilitare şi care ar fi stra­tegia care ar trebui adoptată în varian­ta preluării de către C.J. Timiş.

“Există deja un precedent, întru­cât în aproape zece judeţe din ţară tabe­rele şcolare sunt trecute în subordinea Consiliilor Judeţene chiar dacă unele sunt funcţionale, iar altele, nu. Clădi­rile şi locaţiile taberelor şcolare din judeţul Timiş, cu excepţia celor de la Chevereş şi Poieni Strâmbu, stau să cadă, existând pericol pentru cetăţenii din localităţile respective. Pe de altă parte, este evident că în acest an de criză, Gu­vernul nu va face ceva pentru aceste tabere, însă dacă vor trece în subordi­nea C.J. Timiş, vom găsi soluţii prin parte­neriat public privat sau chiar noi să refacem prin fonduri proprii acele loca­ţii”, s-a precizat în şedinţa de plen, pro­punerea fiind agreată de către condu­cerea C.J.T., urmând să se realizeze până în martie analiza pe baza căreia să se decidă, în comisiile de specialitate ale C.J. Timiş oportunitatea preluării.


Consiliile Locale ar avea puterea financiară să le susţină?

Există însă şi un interes mani­fes­tat de Consiliile Locale în ceea ce pri­veşte preluarea acestor spaţii. Leontin de Maio declară, însă, că nu crede ca vreun Consiliu Local să aibă capacita­tea de a finanţa reabilitarea acestor tabere şi apoi funcţionarea lor. “De exemplu, tabăra Poieni Sat aparţine de comuna Pietroasa care în nici un caz nu dispu­ne de fondurile necesare pentru investi­ţiile masive care trebuie făcute la acest obiectiv. Am purtat discuţii în acest sens cu reprezentanţii Primăriei”, mai spune Leontin de Maio.

În plus, în varianta în care s-ar de­cide ca aceste spaţii să treacă în sub­or­dinea Consiliilor Locale, probabil că în destul de multe cazuri s-ar decide ca toate construcţiile să fie dezafectate, şi tere­nul, folosit, eventual, pentru retro­cedări. Caz în care s-ar pierde definitiv toţi banii investiţi de-a lungul ultimilor 30 de ani pentru dotarea respectivelor obiective.